Comisia Europeană a dat ieri publicităţii raportul interimar privind justiţia română.
Raportul interimar al Comisiei Europene privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România constată întârzieri la toate cele patru obiective specifice, cerând mai ales accelerarea eforturilor în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, potrivit documentului dat publicităţii ieri. „În primul an în calitate de stat membru UE, România a continuat să facă eforturi în vederea remedierii deficienţelor care, altfel, ar împiedica aplicarea eficientă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene. Cu toate acestea, în domenii-cheie cum ar fi lupta împotriva corupţiei la nivel înalt nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare“, se arată în concluziile raportului CE.
Întârzieri în atingerea obiectivelor
Raportul interimar constată întârzieri la toate obiectivele specifice asumate de România, în special în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt, şi cere „stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului de luptă anticorupţie“, făcând referire la intenţiile de a restructura DNA prin comasare cu DIICOT. „Actualizarea de natură tehnică din prezentul raport nu reprezintă o evaluare aprofundată a progreselor realizate în privinţa obiectivelor de referinţă. Situaţia din teren dă însă naştere la preocupări, a căror abordare este necesară înainte de efectuarea de către Comisie a unei evaluări complete, în luna iunie. Există întârzieri în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar (obiectivul de referinţă nr. 1), înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (obiectivul de referinţă nr. 2) şi elaborarea unei strategii globale şi punerea în aplicare de proiecte reprezentative pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel local (obiectivul de referinţă nr. 4)“, se arată în raport. „În special, România ar trebui să sporească eforturile de combatere a corupţiei la nivel înalt (obiectivul de referinţă nr. 3) şi ar trebui să-şi întărească eforturile pentru a menţine stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului de luptă anticorupţie din România“, recomandă executivul european. „Comisia recunoaşte eforturile importante realizate pentru elaborarea unui plan de acţiune credibil care descrie măsurile, termenele-limită şi instituţiile responsabile de îndeplinirea obiectivelor. Cu toate acestea, el necesită mai multă consecvenţă pe alocuri, iar unele lacune trebuie remediate. Comisia propune României remedierea acestor aspecte din planul de acţiune“, conchide raportul.
Repriza a doua, mult mai bună
Comisia Europeană se aşteaptă ca rezultatele României în domeniul justiţiei până la raportul final din iunie să fie mult mai bune, pentru a putea evita activarea clauzei de salvgardare, a declarat ieri purtătorul de cuvânt Mark Gray. „În privinţa României, Comisia este îngrijorată de mersul reformei. Încrederea publică în posibilitatea combaterii corupţiei la nivel înalt trebuie întărită, stabilitatea cadrului instituţional şi legal pentru lupta împotriva corupţiei trebuie menţinută, pentru a ajunge la concluzie“, a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Gray a făcut comparaţie cu o partidă de fotbal, pentru a arăta care sunt aşteptările Comisiei de la România şi Bulgaria. „Am trecut de prima repriză şi ne aşteptăm la a doua repriză mult mai bună, pentru că nici unul dintre noi nu vrea să bată penaltiuri. Sper ca ambele guverne (român şi bulgar – n.r.) să-şi îmbunătăţească prestaţia în a doua repriză“, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Acesta a recunoscut că, în lipsa unor rezultate concrete, cele două ţări riscă, în vară, odată cu întocmirea raportului final privind justiţia, activarea clauzei de salvgardare. „Există trei cauze de salvgardare: una referitoare la situaţia economică, alta la piaţa internă şi a treia, referitoare la justiţie şi afaceri interne. În acest ultim domeniu se ajunge la nivelul nerecunoaşterii judecăţilor în domeniul civil şi penal“, a reamintit oficialul european.
DNA, lăudată
Oficialul european a lăudat Direcţia Naţională Anticorupţie, „care continuă să demonstreze o activitate pozitivă în anchetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt“, criticând însă instanţele, care „nu au reuşit să ajungă la rezultate finale în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt“.
