Noul şef al serviciilor secrete ungare, şcolit vreme de şase ani la Academia KGB din Moscova, a devenit în ianuarie preşedintele Comitetului pentru Informaţii al NATO, post care este deţinut prin rotaţie de statele membre, pe durata unui an.
Sandor Laborc, de 49 de ani, a fost numit în decembrie de premierul maghiar Ferenc Gyurcsany în funcţia de director al Biroului Naţional pentru Securitate, serviciul ungar de contraspionaj. Laborc s-a pregătit la Academia Dzerjinski a KGB-ului din 1983 până în 1989, motiv pentru care comisia parlamentară pentru securitate nu a vrut să-i dea avizul de ocupare a funcţiei. Cu toate acestea, premierul Gyurcsany şi Gyorgy Szilvasy, ministrul care se ocupă de serviciile de informaţii, nu au renunţat la numire. În Ungaria, această numire a adâncit neîncrederea şi polarizarea dintre socialiştii aflaţi la guvernare şi gruparea Fidesz, din cauza modului în care premierul a trecut peste avizul comisiei de securitate naţională a parlamentului. Până în 2002, când au venit la putere socialiştii, nici un oficial ungar care a lucrat mai mult de un an la Moscova nu putea fi numit în funcţii prea importante, din motive de securitate.
Deşi nu au îmbrăcat încă o formă oficială, efectele pe plan extern nu au întârziat, mai ales din ianuarie, de când Laborc deţine şefia Comitetului pentru informaţii al NATO. Unii diplomaţi NATO sunt de părere că trecutul oficialului ar putea determina statele membre să fie reticente în a-şi împărtăşi informaţiile. „Avem de-a face cu o persoană care a fost formată de KGB. Presupun că nu s-a schimbat foarte mult“, a declarat un diplomat, adăugând că „trebuie spus că NATO este o organizaţie în care se scurg foarte uşor informaţii“.
