Judecătoarea Manţog, achitată de Curtea de Apel

Judecătoarea Ecaterina Manţog, soţia liderului PD-L Gorj, Ionel Manţog, a fost achitată ieri de magistraţii Curţii de Apel Craiova, în dosarul în care era acuzată de DNA pentru fals în declaraţii.
Pe 31 octombrie 2007, Ecaterina Luminiţa Manţog de la Tribunalul Gorj – soţia lui Ionel Manţog, acuzat în dosarul Strămutaţii de lux – a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie pentru fals în declaraţii cu scopul de a ascunde o faptă de corupţie. Anchetatorii susţineau că, pe 4 mai 2005, cu ocazia completării declaraţiei de avere solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, Manţog a omis să declare că deţine un teren cu suprafaţa de 400 mp, situat în comuna Slivileşti, judeţul Gorj, scopul său fiind, potrivit procurorilor, ascunderea modului ilicit în care soţul său ar fi dobândit terenul respectiv. Pe 7 noiembrie 2007, Ecaterina Manţog a fost suspendată din funcţia de judecătoare de Consiliul Superior al Magistraturii.
Ieri, magistraţii craioveni au stabilit că nu există elementele constitutive ale unei infracţiuni, judecătoarea Ecaterina Manţog fiind declarată nevinovată.
Soţul judecătoarei, Ionel Manţog, fost director în cadrul Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia (CNLO) şi ex-secretar de stat în Ministerul Economiei şi Comerţului, a fost şi el deferit justiţiei pentru infracţiuni asimilate celor de corupţie. Procurorii au stabilit că, în perioada iunie-octombrie 2002, Ionel Manţog şi Ion Vulpe, directori în cadrul CNLO, profitând de funcţiile deţinute şi având cunoştinţă de planurile de producţie şi investiţii ale CNLO, au cumpărat la preţuri modice, direct sau prin interpuşi, gospodării ţărăneşti situate în mai multe localităţi din judeţul Gorj, de la persoane despre care ştiau că urmează să fie strămutate din cauza lucrărilor miniere prevăzute în planurile de producţie şi investiţii de la CNLO. În schimbul acestor case, cei doi inculpaţi au cerut să le fie construite, din fondurile CNLO, vile de lux în cartierul Primăverii din municipiul Târgu Jiu, beneficiind astfel de un folos necuvenit de aproape 8,7 miliarde de lei vechi.