Dezbaterea cu titlul „Tu ce fel de Europă îţi doreşti?“, desfăşurată ieri, la Primăria Slatina, a scos la iveală adevăruri necuprinse de obicei în seminarii şi şedinţe organizate pe teme de integrare europeană. Tinerii nu s-au sfiit să recunoască interesul lor destul de scăzut pentru proiectele privind infrastructura, care pot fi accesate şi derulate pe bani europeni, subliniind, în schimb, că au nevoie de educaţie de calitate, de experienţa europeană în acest domeniu, de a învăţa cum să facă lucrurile bine, iar dacă se poate, de stagii în străinătate.
De altfel, mulţi se gândesc să intre într-o universitate de prestigiu din Europa (au vorbit despre ambiţiile lor elevii Colegiului Naţional „Radu Greceanu“, singurii prezenţi la începutul dezbaterilor), chiar dacă acum, cel puţin, iau în calcul întoarcerea acasă la finalizarea studiilor.
Adulţii, în schimb, şi-ar dori mai degrabă confortul occidentalilor, chiar dacă nu cunosc foarte bine drumul pe care trebuie să-l parcurgă pentru a ajunge acolo. Deşi, spun ei, proiecte de informare se tot derulează, interesul grupurilor-ţintă este foarte redus sau poate că informaţia nu se transmite în forma dorită.
Departamentele de mediu nu sunt o prioritate pentru primării
Deşi au pornit mai greu, discuţiile despre ce înseamnă instituţiile europene, standardele la care trebuie să ajungem, cum sunt implementate directivele au început să curgă. Aşa s-a constatat că încă se fac lucrurile de ochii europenilor, alinierea la cerinţele lor e o poveste, instituţiile lucrează cu pachetele de norme în mână, dar fără perspectivă. Un exemplu clar l-a dat unul dintre reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, care a amintit de obligativitatea înfiinţării departamentelor specializate de mediu la nivelul autorităţilor locale.
Nu doar că nu s-a întâmplat aşa, dar nu există nici măcar un salariat care să îndeplinească exclusiv aceste sarcini, de obicei astfel de obligaţii fiind delegate unui funcţionar care are de făcut multe alte treburi. „Pentru o simplă adeverinţă sau o diplomă vine toată lumea să înveţe să facă proiecte, dar, dacă trebuie să pună în practică tot ce-au învăţat, nu se mai înghesuie. Avem 17 centre de informare şi documentare, însă interesul pentru proiectele europene este în continuare scăzut. Sunt două-trei licee care accesează fonduri, care derulează proiecte, în rest… În mediul rural, din peste o sută de localităţi, nu ştiu dacă 10% au promovat un proiect“, a spus Georgiana Roşoi, din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, care de mai bine de patru ani cutreieră localităţile rurale pentru implementarea de programe europene.
Nici sistemul politic nu s-a sinchisit să crească încrederea potenţialilor beneficiari de fonduri europene, primarul localităţii Pleşoiu, prezent la dezbateri, dând exemplul comunei sale, exclusă, spune acesta, de la împărţirea fondurilor, „pentru că primarul are altă culoare politică decât PSD sau PNL“. „Un piroman, prins şi condamnat, mi-a dat foc la şcoală, iar când m-am dus cu proiectul de renovare la ministrul Adomniţei, m-a primit bine, mi-a vorbit frumos, până când a aflat că sunt de la PD. Nici până astăzi n-am văzut vreun leu, dar ei au trimis bani înapoi, că nu i-au cheltuit“, şi-a povestit primarul păţania.
Discuţiile, iniţiate de Centrul de Informare EUROPA, în paralel cu dezbaterile din alte 29 de centre de informare, s-au prelungit până după-amiază.
