Nici unul dintre marile dosare de corupţie sau economice nu se mai află pe rolul instanţelor de judecată, ca urmare a deciziilor succesive de retrimitere a lor la procurori, pentru refacerea anchetei, în timp ce în altele, investigaţiile stagnează din cauza blocajului Comisiei de la Cotroceni.
Dosarul „Loteria“, în care George Copos, fost vicepremier PC în guvernul Tăriceanu între decembrie 2004 şi iunie 2006, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, a fost restituit pentru refacerea urmăririi penale, după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), din 22 octombrie 2007. ÎCCJ a admis excepţia invocată de avocaţii inculpaţilor, legată de necompetenţa materială a organelor de anchetă, susţinând că verificările ar fi trebuit făcute de DIICOT, şi nu de procurorii DNA. Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada iulie – decembrie 2004, George Copos şi Giuzepe Gilio Roza, acţionar de la Ana Electronic, împreună cu alţi doi acuzaţi, s-ar fi sustras de la plata către stat a unor impozite în valoare de peste un milion de euro. Urmărirea penală a început la 11 ianuarie 2006, iar pe 6 iunie 2006, Copos a fost trimis în judecată, fiind acuzat, alături de ceilalţi inculpaţi, pentru o evaziune fiscală de aproximativ 39,5 miliarde de lei vechi, în legătură cu o tranzacţie cu 38 de spaţii comerciale, vândute de Ana Electronic către Loteria Română. Infracţiunea ar fi fost comisă în cursul anului 2004, când Copos nu deţinea nici o funcţie publică. Pe 21 ianuarie 2006, Copos a renunţat la toate funcţiile deţinute în Partidul Conservator, iar pe 1 iunie 2006 a demisionat din guvern.
Năstase, patru case şi mătuşa Tamara
Dosarul „Zambaccian“, în care Adrian Năstase, premier şi preşedinte al PSD în perioada 2000-2004, este judecat pentru luare de mită, şantaj şi trafic de influenţă, a fost restituit pe 18 octombrie 2007 către DNA. ÎCCJ a decis restituirea după ce avocatul a invocat faptul că umărirea penală s-a făcut fără avizul preşedintelui, parlamentului sau Camerei Deputaţilor, potrivit procedurii prevăzute de legea răspunderii ministeriale. Năstase a fost trimis în judecată de DNA, la 13 noiembrie 2006. După admiterea unei excepţii de magistraţii Curţii Constituţionale pe 5 iulie 2007, dosarul s-a reîntors la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit DNA, în perioada 2001-2006, Năstase, folosind autoritatea şi influenţa rezultate din funcţiile politice şi administrative ocupate în stat, a săvârşit mai multe infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000, antrenând şi alte persoane. Năstase a primit în mod repetat mită sub forma unor foloase necuvenite, în valoare de aproape 19 miliarde de lei vechi. Acuzaţia de trafic de influenţă se referă la obţinerea finanţării nelegale a campaniei sale electorale, în perioada campaniei prezidenţiale din anul 2004, cu o sumă totală de aproape 28,6 miliarde de lei vechi. Alături de Năstase, mai sunt inculpaţi soţia sa, Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită şi alte două infracţiuni, Irina Jianu (fostă şefă la Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi Cristian Mihail Vasile (administrator Eurografica), ultimii doi pentru dare de mită.
Al doilea dosar restituit în care este judecat fostul premier este „Mătuşa Tamara“, în care acesta este acuzat de dare de mită. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, la 30 octombrie 2007, restituirea la Parchet a dosarului, pentru refacerea urmăririi penale. Năstase a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pe 31 mai 2007, fiind acuzat că a dat mită lui Ioan Melinescu, pe care l-a promovat ca şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). El a fost învinuit că, în anul 2000, l-a numit pe Melinescu la conducerea Oficiului, printr-o hotărâre de guvern, în schimbul blocării unei lucrări având ca obiect o tranzacţie suspectă, de 400.000 de dolari, în contul Danei Năstase, moşteniţi de la mătuşa sa. Melinescu, preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001 şi 2004, este acuzat pentru săvârşirea infracţiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii. Scandalul mediatic „Mătuşa Tamara“ a izbucnit la începutul anului 2006, după publicarea declaraţiilor de avere din 2005 ale demnitarilor.
Scăpaţi de urmărire cu ajutorul lui Chiuariu
Dosarul „Rompetrol“, în care omul de afaceri liberal Dinu Patriciu este judecat pentru infracţiuni economice, a fost restituit DIICOT pentru refacerea urmăririi penale, la 22 octombrie 2007, prin decizia Tribunalului Bucureşti. Procurorii au finalizat pe 8 septembrie 2006 urmărirea penală în dosarul „Rompetrol“, partea referitoare la creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital, şi l-au trimis în judecată pe omul de afaceri pentru şapte capete de acuzare. Patriciu este judecat pentru iniţierea unui grup de crimă organizată, spălare de bani în formă agravantă, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune, delapidare, divulgare de informaţii cu caracter secret. Alături de Patriciu, au mai trimise în judecată în aceeaşi cauză alte 11 persoane.
De asemenea, dosarele în care s-a început urmărirea penală a unor miniştri şi foşti miniştri au fost blocate la începutul lunii octombrie 2007. Comisia de la Cotroceni care urma să decidă asupra avizului de cercetare penală pentru patru miniştri din guvernul Tăriceanu şi al unui fost ministru în guvernul Năstase şi-a încetat activitatea pe 4 octombrie 2007, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, la câteva ore de la adoptare, a Ordonanţei de Urgenţă nr. 95 a guvernului, prin care s-a modificat Legea privind răspunderea ministerială nr.115/1999. În cazul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, Paul Păcuraru, procurorul-şef al DNA, l-a sesizat pe preşedintele României, la 24 septembrie 2007, pentru ca acesta să ceară urmărirea penală pentru luare de mită în dosarul nr. 239/P/2007.
În dosarul „Poşta Română“ sunt implicaţi ministrul liberal al justiţiei, Tudor Chiuariu, şi fostul ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Nagy Zsolt (UDMR), în perioada decembrie 2004 – iunie 2007. Pe 18 septembrie 2007, DNA a cerut aviz de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale faţă de cei doi demnitari, ambii pentru abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obţinerea unui avantaj patrimonial pentru altul, în dosarul nr. 240/P/2007. Potrivit DNA, în cadrul dosarului penal 218/P/2006, înregistrat în luna septembrie 2006, procurorii efectuează acte premergătoare cu privire la legalitatea unor achiziţii publice realizate de Compania Naţională Poşta Română, la legalitatea unor asocieri ale acestei instituţii sau ale angajaţilor săi, în diferite societăţi comerciale, şi cu privire la posibila fraudare a patrimoniului public şi privat al statului, ca urmare a acestor activităţi. După difuzarea unei ştiri, pe 25 aprilie 2007, pe postul de televiziune „The Money Channel“, privind asocierea Poştei Române cu două societăţi comerciale pe acţiuni, verificările din dosar au fost extinse cu privire la modul în care imobilul situat în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 133-135, proprietate publică a statului, conform HG nr. 550/1996 şi HG nr. 1.034/2001, a fost constituit de Compania Naţională Poşta Română ca aport la capitalul social al unei firme private SC Imopost Developments SA. DNA preciza că verificările presupun şi verificarea împrejurărilor emiterii HG nr. 377/2007, respectiv a notelor de fundamentare emise de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Justiţiei.
Mureşan şi caltaboşul
Alt membru al guvernului Tăriceanu vizat de Comisia specială de la Cotroceni a fost Decebal Traian Remeş, fost ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, acuzat de trafic de influenţă.
Acesta a demisionat din funcţie pe 11 octombrie 2007, după ce au fost difuzate mai multe înregistrări audio şi video, din care reieşea că primea un plic de la fostul ministru al agriculturii Ioan Avram Mureşan, în care se presupune că s-ar fi aflat suma de 15.000 de euro. Pe 8 octombrie 2007, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a sesizat pe preşedintele României pentru ca acesta să ceară urmărirea penală faţă de ministrul agriculturii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prevăzute de art. 257 din Codul Penal, în dosarul nr. 157/P/2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit DNA, Remeş ar fi destinatarul banilor ce îl aveau ca intermediar pe fostul ministru al agriculturii, Ioan Avram Mureşan, cercetat de DNA, din 6 octombrie 2007, pentru complicitate la cumpărare de influenţă. În cursul lunii septembrie 2007, Ioan Mureşan ar fi înlesnit darea unor produse în valoare de 1.500 de lei şi a sumei de 15.000 de euro de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă unui demnitar al statului, pentru favorizarea firmelor omului de afaceri la licitaţii publice.
Şi Mitrea e pe listă
Alt dosar blocat la Comisia de la Cotroceni este al fostului ministru al transporturilor în perioada 2000-2004, Miron Mitrea, acuzat de luare de mită. Pe 13 septembrie 2007, procurorul-şef al DNA l-a sesizat pe preşedintele României pentru a cere urmărirea penală faţă de fostul ministru PSD pentru luare de mită, instigare la fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Potrivit DNA, ultimele două acuzaţii au legătură directă cu infracţiuni de corupţie, instrumentate în dosarul numărul 49/P/2006. DNA a anunţat pe 13 noiembrie 2006, că, în cauza în care Adrian Năstase este cercetat pentru luare de mită într-un dosar penal disjuns din dosarul „Zambaccian“, este cercetat şi Mitrea pentru luare de mită, vizând contravaloarea lucrărilor executate de trei societăţi comerciale din municipiul Bacău la un imobil situat în vecinătatea Capitalei, cuantumul lucrărilor fiind de peste 3.500.000.000 de lei vechi. El este acuzat că ar fi fost mituit cu lucrările efectuate de trei societăţi comerciale din Bacău la vila pe care mama sa a deţinut-o în Băneasa.
