13.1 C
Craiova
joi, 25 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateDezbinaţi de dezastru

Dezbinaţi de dezastru

La un an şi jumătate după ce Dunărea a împărţit sătenii din Rast în două tabere aflate la şase kilometri distanţă, situaţia din comună e pe zi ce trece mai tensionată.

Răstenii rămaşi în satul vechi aduc de multe ori vorba de oamenii care au luat viaţa de la capăt, mutându-se în casele construite de guvern, la şase kilometri de vatra satului. Chiar ieri, stând la coadă să-şi ia pensia de la poşta din sat, răstenii spuneau că nici în ruptul capului nu ar pleca din cămăruţa care le-a rămas întreagă după ce Dunărea a înghiţit totul în cale şi că oamenii care şi-au dus lucrurile în casele-tip ale guvernului nu au avut de ales. „Păi eu mai sunt om să mă mut acum?! Tot ei au dat drumu’ la apă şi acum vor să ne mute acolo. De bine, de rău am o casă, cam crăpată ce-i drept, dar nu mă mut. A mea e crăpată, dar am nişte vecini care o au căzută de tot şi şi-au luat materiale cu banii lor decât să se mute în satu’ nou. Acolo s-au dus numai ţiganii şi ăi care au avut casa făcută praf“, a spus Florea Iovan. Că sutele de miliarde cheltuite de la buget pentru noua aşezare din Dolj nu îi vor convinge pe oameni să se mute în casele de pe deal e de părere şi Jan Nină, care a spus că terenurile unde se află Rastu Nou nu sunt ale oamenilor şi că, oricând, guvernanţii se pot răzgândi şi le pot lua casa înapoi. „Unde să mă mai duc eu la etatea mea?! Mi-am făcut casă în cimitir eu. Acolo mă mut când o fi. În satul nou sunt ca vai de capu’ lor. De ce să plec eu de unde e pământul meu şi să mă duc pe pământul altuia“, a spus Jan Nină.

Răstenii din satul nou, învinuiţi de mutare

 

De cealaltă parte a baricadei, sătenii care s-au mutat în locuinţele de la stat spun că mulţi dintre cei rămaşi în satul vechi îi consideră trădători şi le pun în cârcă faptul că Rastul are de vara trecută două sate. În plus, oamenii susţin că lucrările făcute de firmele angajate de guvern sunt de mântuială şi sunt nevoiţi să trăiască în condiţii greu de imaginat pentru un om care a avut cândva casa şi masa lui.

„Mai alaltăieri m-a drăcuit unu’ că noi suntem de vină că ne-am dus în satul nou, că altfel nu se mai muta. E foarte greu acolo, da’ n-avem încotro, că nu mai avem nimic. Acolo nu e pom, nu e gard, e în mijlocul câmpului şi bate din toate părţile vântul. Ba, când a fost vânt mai tare acu’ vreo lună, mi-a luat tabla de pe casă şi aşa am stat până au venit băieţii de la ANL şi mi-au pus-o. De fiecare dată când a plouat m-am dus şi am întins folie pe casă, ca să nu ne plouă, da’ mai bine nu mai puneam tablă, că acum ne plouă mai rău“, a spus Maria Bazgan.

Rastu Nou, pe jumătate gol

 

Deşi constructorii şi-au terminat treaba încă de anul trecut, majoritatea caselor din Rastu Nou sunt încă nelocuite. Situaţia e pusă de primarul Iulian Silişteanu pe seama faptului că 316 case sunt neracordate la sistemul de alimentare cu energie electrică şi a spus că cine nu vrea să se mute în casele noi este invitat să dea o declaraţie cum că renunţă la ele.

„Dar nu vor să le dea, pentru că au şi ei copii, nepoţi, de ce să le dea, dar până la urmă tot o să se mute cineva în ele“, a spus Silişteanu, care a precizat că are în lucru actele de proprietate ale sătenilor care s-au mutat în casele din Rastu Nou.

 

Zidurile ANL, subţiri ca hârtia

 

Nemulţumită de treaba făcută de echipele de constructori care au poposit pentru câteva luni în Rast s-a declarat şi Gheorghiţa Vechilu, care a primit casă făcută prin Agenţia Naţională de Locuinţe. Tanti Gheorghiţa a spus că locuinţa pe structură de lemn dăruită de guvern se zdruncină din toate încheieturile pe timp de furtună şi că nu mică i-ar fi mirarea dacă zidurile nu ar ceda într-o zi. „Am casa crăpată din toate părţile şi i-am chemat pe băieţi să mi-o repare, dar vin decât iarna şi le-a spus dom’ primar să nu mai vină. Când bate vântul, e frig de încremenim în casă. Mi-e teamă că dacă mă sprijin de zid cade zidul cu mine“, a spus Gheorghiţa Vechilu.

 

Vilă de sinistrat cu nouă camere

 

Au fost însă şi cazuri de răsteni care nu au aşteptat să le dea guvernul materiale şi muncitori să-şi construiască locuinţa. Ileana Duduianu a plecat imediat după inundaţii cu familia în Spania şi cu banii strânşi a reuşit să ridice o casă cu nouă camere, pe care se teme însă că va fi nevoită să plătească alţi bani. „Noi am fost plecaţi în Spania şi cu materialele de la guvern şi ce am mai strâns noi ne-am făcut casa asta. Acum ce o vrea Dumnezeu, că se aude că trebuie să le plătim şi terenul, şi materialele de casă“, a spus Ileana Duduianu.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS