Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a dispus ieri începerea urmăririi penale faţă de fostul inspector guvernamental Alexandru Busuioc, în dosarul „strămutaţilor de lux“ ai SNLO
Fostul inspector guvernamental Alexandru Busuioc este cercetat penal de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj într-un dosar din seria „strămutaţilor de lux“, fiind acuzat că şi-a construit o vilă cu patru niveluri din banii companiei miniere.
Casă „ţărănească“ pe patru niveluri
Potrivit anchetatorilor, Busuioc a aflat – pe vremea când era inspector guvernamental şi răspundea de judeţele din Oltenia – că, în Gorj, fosta Companie Naţională a Lignitului Oltenia (CNLO), actuala Societate Naţională a Lignitului Oltenia, urma să-şi extindă în 2002 carierele pentru exploatarea cărbunelui. Informaţiile erau confidenţiale, însă fostul inspector guvernamental ar fi beneficiat de ele, intrând în negociere cu compania minieră privind strămutarea din zonă şi solicitând construirea altui imobil. Ceea ce s-a şi întâmplat, numai că fosta companie i-a construit lui Alexandru Busuioc – în Craiova, pe un teren de 724 mp cumpărat de la municipalitate – o vilă cu patru niveluri. Conform procurorilor, casa trebuia să nu depăşească 117 mp. În realitate, suprafaţa construită este de şapte ori mai mare, respectiv 705 mp, totul fiind suportat din banii companiei.
Negociere în biroul prefectului
Conform declaraţiilor din dosar, Alexandru Busuioc a „negociat“ chiar în biroul prefectului de Gorj de la acea vreme, Toni Mihail Greblă, cu reprezentanţii SNLO construirea vilei din Craiova. Fostul prefect recunoaşte şi el că i-a pus de mai multe ori lui Busuioc biroul la dispoziţie, inclusiv pentru rezolvarea unor chestiuni de interes personal. „Alexandru Busuioc răspundea de judeţul Gorj, nu avea un birou pus la dispoziţie de guvern în teritoriu, aşa că de foarte multe ori venea la mine, la prefectură. Evident că discuta şi despre lucrurile sale personale, însă de foarte multe ori eu părăseam biroul. Se mai purtau discuţii şi în prezenţa mea, însă nu am intervenit în nici un fel şi nu cunosc detalii despre strămutare“, a declarat Toni Greblă.
Ţăran de Fărcăşeşti devenit orăşean de Craiova
Oficial, Alexandru Busuioc era în vara anului 2001 proprietarul unei case ţărăneşti cu pivniţă, bucătărie de vară, un pătul, şopron şi coteţe, gospodărie care se întindea pe o suprafaţă de 724 mp în Fărcăşeşti, judeţul Gorj. În acele zile a consimţit la demolarea casei, solicitând în schimb construirea altui imobil în municipiul Craiova – compus din parter şi etaj, având în componenţă patru camere, două băi, bucătărie, două WC-uri, holuri la parter şi etaj, beciuri şi garaj la subsolul parterului, precum şi terase la parter şi etaj – după un proiect ales de Busuioc.
Conform convenţiei încheiate, Exploatarea Minieră Roşia, subunitate a CNLO, trebuia să-i construiască lui Busuioc o casă din zidărie, şarpantă din lemn şi acoperiş din ţiglă, iar construcţia să nu depăşească 117 mp, suprafaţă pe care o avusese casa din Fărcăşeşti. Schimbul, evident, nu era echitabil, în condiţiile în care preţurile erau de câteva ori mai mari în Craiova, faţă de Fărcăşeşti. Suprafaţa construită a fost însă mult mai mare, întrucât fostul demnitar s-a ales, de fapt, cu o vilă de 705 mp.
Licitaţie cu cântec
Construcţia noii case a început în martie 2002, când fostul inspector guvernamental a reuşit să depisteze o suprafaţă de teren în strada Cristian Tell nr. 16, din Craiova, pe care fosta CNLO a cumpărat-o de la Consiliul Local Craiova.
Procurorii gorjeni investighează în prezent şi modalitatea – presărată cu falsuri – prin care Busuioc s-a ales cu o casă de aproape şapte ori mai mare. Astfel, în prima fază, demnitarul a cerut întocmirea unui proiect, executat de ICSITPML Craiova, pentru un imobil cu o suprafaţă de 705,25 mp, de tipul D+P+E+M. Pe baza acestui proiect s-a întocmit caietul de sarcini şi, în urma unei selecţii de oferte, s-au trimis invitaţii către cinci firme din Craiova, dintre care două – Coremi şi Coremind – aveau acelaşi director, Emil Ţugui. Anchetatorii consideră că lucrarea ar fi fost atribuită firmei Coremi chiar înainte de deschiderea ofertelor, celelalte firme participante fiind descalificate pentru neîndeplinirea cerinţelor de eligibilitate.
Casa de 1,5 miliarde a costat 13 miliarde
În baza proiectului, Busuioc dorea casa de 705 mp, dar cum CNLO trebuia să suporte doar contravaloarea a 117 mp, diferenţa ar fi trebuit să fie achitată de fostul inspector. Compania minieră avea de plată firmei constructoare pentru casa lui Busuioc doar 1,5 miliarde de lei vechi. Numai că, prin mai multe acte adiţionale între companie şi firma lui Ţugui, s-a ajuns la peste 13 miliarde de lei vechi, bani plătiţi tot de CNLO. Alexandru Busuioc ar fi contribuit la propria-i casă doar cu 1.000 de dolari, susţin anchetatorii.
Pentru toate acestea, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj au început ieri urmărirea penală faţă de Alexandru Busuioc pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, fals şi uz de fals. Alţi 20 de angajaţi ai SNLO şi ICSITPML Craiova sunt cercetaţi în acelaşi dosar pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals şi uz de fals.
Fostul inspector zice că nu ştie
Alexandru Busuioc susţine că nu are habar de faptul că procurorii au început urmărirea penală împotriva lui. „Acum aflu că s-a început urmărirea penală împotriva mea, se fac cercetări de trei ani, dar nu m-a întrebat nimeni nimic“, a declarat fostul demnitar.
