Zeci de români plecaţi să lucreze în Germania, în special în construcţii, şi care au fost păcăliţi, s-au adresat Sindicatului european al muncitorilor migranţi pentru rezolvarea situaţiei în care se află. Potrivit informaţiilor furnizate de Deutsche Welle Online, românii semnează, de multe ori, contracte pe care nu le înţeleg şi în care ei figurează ca întreprinzători privaţi. În această situaţie, firmele angajatoare nu mai achită statului contribuţiile, iar românii se „trezesc“ lucrând ilegal.
Procuratura germană anchetează cazul mai multor muncitori români care au lucrat pe un şantier din oraşul Essen şi care nu au fost plătiţi de angajatorul lor timp de câteva luni. Un subcontractant turc i-a angajat ilegal pe români ca întreprinzători privaţi, fără să verse astfel contribuţiile obligatorii la bugetul asigurărilor sociale. Primele estimări relevă o pagubă în dauna statului german în valoare de cel puţin 10.000 euro. În plus, sumele restante la achitarea salariilor se ridică la alte 30.000 de euro. Administraţia locală din Essen a decis să vină în ajutorul muncitorilor, fiecare dintre aceştia primind un ajutor în valoare de 200 de euro, pentru a avea măcar bani de mâncare. La un alt şantier, din Aachen, opt români au intrat în grevă după ce au aflat că sunt angajaţi cu forme ilegale, ei neştiind că au semnat un contract în care figurau ca întreprinzători privaţi. Încurajaţi de reprezentanţii Sindicatului european al muncitorilor migranţi, românii s-au adresat autorităţii pentru combaterea muncii la negru. Controalele efectuate de agenţi l-au determinat pe contractorul general să ajungă la o înţelegere cu reclamanţii, astfel încât cei 9.500 euro restanţi au fost achitaţi, iar formele ilegale de angajare au fost anulate.
Până în prezent, susţine Deutsche Welle Online, 40 de români au apelat la asistenţa sindicatului pentru a recupera drepturi salariale în valoare de peste 80.000 de euro.
Nereguli la tot pasul
Diferenţa majoră între un contract de muncă şi o colaborare cu un întreprinzător privat este aceea că, în al doilea caz,firma „angajatoare“ nu este obligată să verse contribuţii la bugetul asigurărilor sociale, antreprenorul privat având această responsabilitate.
Conform legii germane, a fi independent presupune anumite condiţii, cum ar fi publicitatea făcută activităţii prestate, înscrierea de oferte la licitaţii pentru diferite proiecte, dovada unui capital financiar şi efectuarea de achiziţii. La niciunul dintre muncitorii români angajaţi nu s-au pus vreodată astfel de probleme. Indiferent dacă munceşte legal sau ilegal, un angajat are dreptul la salariul minim prevăzut de lege. În construcţii, acesta se ridică la 8,92 de euro pe oră, potrivit lui Matthias Kirchner, preşedintele Sindicatului european al muncitorilor migranţi. „Însă o dată ce au primit banii, ei nu mai pot continua lucrul, pentru că sunt ilegali“, a precizat acesta. Preşedintele sindicatului european crede că persoanele care aduc muncitori din ţările est-europene „cu acte mai mult decât dubioase“ sunt organizate în adevărate reţele.
„Motivul pentru care afirm acest lucru este acela că metodele aplicate sunt mereu aceleaşi. În plus, trebuie să spun că firmele germane – care sunt în fond beneficiarii acestor nereguli – sunt pe deplin conştiente de ceea ce se întâmplă“, a mai spus Kirchner.
Salariu de 1.200 de euro
Cei care aleg să plece la muncă în străinătate, apelând la contracte intermediate de statul român, câştigă, în Germania, maximum 1.200 de euro. La sfârşitul lunii august, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) anunţa că peste 80% din contractele de muncă obţinute de români, în primele şase luni ale anului, au fost pentru Germania. ANOFM a intermediat plecarea a peste 20.000 de muncitori în Germania, unde aceştia lucrează în domeniile sanitar sau gastronomic, în agricultură – sau fac menaj. ANOFM a mai informat că prin agenţii privaţi de recrutare şi plasare a forţei de muncă au plecat în străinătate aproape 12.000 de români, jumătate dintre ei preferând Statele Unite ale Americii. Restul ţărilor în care românii au mai obţinut contracte prin firme private au fost Italia (1.461), Cipru (1.335), Germania (522) şi Portugalia (344).
