Curtea Constituţională a publicat ieri în Monitorul Oficial decizia de neconstituţionalitate, emisă în dosarul Zambaccian.
Decizia Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a unor articole din Legea privind răspunderea ministerială, invocată în dosarul Zambaccian, în care fostul premier Adrian Năstase este acuzat de fapte de corupţie, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial. O dată cu publicarea acestei hotărâri, nici un fost ministru nu mai poate fi cercetat într-o anchetă penală decât cu avizul parlamentului sau al unei Comisii speciale de la Cotroceni.
Distincţie „aleatorie“ între foştii şi actualii miniştri
Curtea Constituţională a explicat, în motivarea excepţiei admise în cazul Zambaccian, de ce Adrian Năstase sau orice alt fost ministru nu poate fi cercetat penal fără avizul parlamentului sau al Comisiei speciale de la Cotroceni, pentru fapte săvârşite în timpul mandatului.
Curtea consideră „aleatoriu“ criteriul prin care se face distincţia între foşti şi actuali membri ai guvernului în privinţa cercetării lor penale.
„Exceptarea foştilor membri ai guvernului din Legea nr. 115 din 1999 privind răspunderea ministerială de la procedura specială, prevăzută pentru membrii guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului de tratament consacrat de articolul 16, alineatul 1 din Constituţie“, se arată în motivarea magistraţilor Curţii.
Protecţia ministerială, pentru „ocrotirea interesului public“
Curtea Constituţională a mai reţinut că, dacă un actual şi un fost membru al guvernului se găsesc în situaţii juridice diferite, în ambele cazuri, angajarea răspunderii penale intervine ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni în exercitarea mandatului.
Or, Legea privind responsabilitatea ministerială, mai reţin magistraţii Curţii Constituţionale, „instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii guvernului, având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului“.
Curtea Constituţională apreciază că această măsură, de „ocrotire a interesului public“, ar subzista şi după încetarea mandatului foştilor membri ai guvernului.
„Este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale“, se mai arată în motivarea magistraţilor, prin care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii fostului prim-ministru, Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian.
Decizie
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să ia o decizie în legătură cu soarta dosarului Zambaccian pe 7 septembrie. Instanţa supremă are de ales dacă să trimită dosarul Zambaccian înapoi la DNA pentru refacerea urmării penale sau să închidă procesul, în urma deciziei Curţii Constituţionale.
