Cele mai multe cazuri de discriminare din România vizează persoanele de etnie romă, a declarat Corina Comşa, vicepreşedintele Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării (CNCD). La scurtă distanţă urmează homosexualii şi persoanele cu vârsta peste 45 de ani care încearcă să se angajeze. Vicepreşedintele CNCD a mai afirmat că refuzul accesului în locurile publice, segregarea copiilor romi în şcoli şi afectarea dreptului la demnitate pesonală prin declaraţii sau prin intermediul presei, sunt doar câteva metode prin care se exercită actele discriminatorii.
Daţi jos din autobuz
Chiar dacă potrivit unui studiu prezentat de Barometrul Incluziunii Romilor, lansat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă, se arată că societatea românească a devenit mai tolerantă faţă de romi, iar nivelul intoleranţei a scăzut de la 73% în 2003 la 36% anul trecut, romii din judeţul Hunedoara spun că se simt la fel de discriminaţi ca şi în anii trecuţi şi povestesc zeci de întâmplări pentru a dovedi că au dreptate. „Chiar luna trecută, eu şi încă zece inşi nu am fost primiţi în autobuz de un şofer care ne-a acuzat că suntem murdari şi că mirosim. Păi cum să nu fim murdari dacă ne întorceam de la muncă? Noi nu stăm să cerşim, nici să dăm în cap la oameni pentru bani, dar vrem să fim trataţi şi noi ca oamenii. Dacă făceam scandal şi intram cu forţa în autobuz tot noi cădeam vinovaţi pentru că lumea nu ne crede pe noi”, spune Simion O. „Io nu-mi mai las copilu’ să meargă la şcoală. De ce să-l las? Că mi-l face cioroi şi nespălat şi vine tot timpu’ acasă plângând. Mai bine stă cu mine şi-l învăţ eu carte”, afirmă Mariana, care spune, însă, că a terminat doar patru clase.
Săraci şi fără buletin
Potrivit preşedintelui Asociaţiei Interetnice a Persoanelor Defavorizate Deva, Gheorghe Iordache, cea mai mare parte a romilor se află sub pragul minim de sărăcie şi un număr care creşte anual nu mai ajunge să frecventeze cursurile unei şcoli. „Nu vrem să mai fim priviţi ca persoane care cerşim sau nu vrem să muncim. Primarul Devei, Mircia Muntean, ne-a ajutat în toate demersurile care le-am făcut primăriei. Ultimul proiect comun cu Primăria Deva este realizarea unor locuinţe sociale pentru romi, dar asta nu este de ajuns pentru că romii stau tot mai rău la capitolul educaţie şi mulţi dintre ei nu au rezolvată nici acum problema actelor de identitate”, afirmă Iordache.
Realitatea bate statistica
În statistici, numărul romilor din judeţ se cifrează la 6823, dar în realitate numărul lor depăşeşte 40.000. Cea mai mare concentraţie urbană se înregistrează în municipiul Hunedoara cu peste 10.000 de persoane. Potrivit datelor ultimului recensământ efectuat în 2002, după maghiari, romii sunt etnia predominantă în România, cu un număr de peste 500.000 de persoane, însă în realitate numărul acestora ar putea fi de până la trei ori mai mare.
