Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România în alte trei procese, pentru "încălcarea dreptului la un proces echitabil", "încălcarea dreptului de acces la instanţă" şi "încălcarea dreptului la respectarea bunurilor", se arată într-un comunicfat al Ministerului Afacerilor Externe.
În cauza "Hauler împotriva României", Curtea a constatat încălcarea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la un proces echitabil. Reclamanta s-a plâns de încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate, ca urmare a refuzului instanţelor româneşti de a se pronunţa cu privire la legalitatea unei decizii a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (Legea Fondului Funciar – n.r.), cu motivarea că identificarea unor suprafeţe de teren nu intră în competenţa instanţelor.
În această cauză, Curtea Europeană a arătat că refuzul instanţelor judiciare de a supune controlului judiciar legalitatea unei decizii emise de o autoritate administrativă este de natură a aduce atingere dreptului la un proces echitabil.
În cauza "Hauler împotriva României", CEDO a obligat statul român să plătească reclamantei a sumei de 4.000 de euro cu titlu de daune materiale şi morale şi 500 de euro, cu titlu de cheltuieli de judecată.
În cauza "Cornelia Eufrosina Radu împotriva României", Curtea a constatat încǎlcarea dreptului reclamantei de acces la o instanţă, ca parte a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale.
Reclamanta s-a plâns de încălcarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate, determinată de respingerea, ca inadmisibilă, de către Curtea de apel Bucureşti, a acţiunii sale în revendicarea unui imobil cu motivarea că ar fi trebuit să urmeze calea administrativă deschisă de Legea nr. 112/1995 (Legea caselor naţionalizate – n.r.) şi că instanţele nu sunt competente să judece astfel de litigii.
CEDO a reţinut în acest caz încălcarea dreptului de acces la instanţă, determinată de refuzul Curţii de apel de a recunoaşte dreptul instanţelor de a soluţiona acţiuni în revendicare ca cea din speţă, amintind jurisprudenţa stabilită în cauze precum Dickmann împotriva României sau Ban împotriva României.
În consecinţǎ, Guvernul a fost obligat sǎ plǎteascǎ moştenitorilor reclamantei suma de 7.000 de euro, cu titlu de prejudiciu moral şi 500 de euro cheltuieli de judecată.
În cauza "Săvulescu împotriva României", CEDO a constatat încǎlcarea dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, garantat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale.
Savu Crivăţ Săvulescu a introdus pe 6 ianuarie 2003 o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând încălcarea articolului 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul a arătat că printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că este proprietarul unui imobil situat în Bucureşti. Totuşi, acţiunea în constatarea nulităţii contractului de vânzare a unui apartament din imobilul respectiv către fostul chiriaş, a fost respinsă, aplicându-se de către instanţele româneşti principiul apărării bunei-credinţe a cumpărătorului.
CEDO a considerat că articolul 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie a fost încălcat, dat fiind că reclamantul a fost privat de bunul său, obţinut în urma primei acţiuni în revendicare, fără a i se plăti o despăgubire. Curtea a reluat, în această hotărâre, raţionamentul său din cauzele Străin împotriva României şi Radu împotriva României.
Guvernul român a fost obligat să restituie reclamantului imobilul în litigiu sau, în absenţa restituirii, să-i plătească suma de 46.000 de euro cu titlu de prejudiciu material. De asemenea, Curtea a acordat reclamantului 5.000 de euro pentru prejudiciul moral şi 1.000 de euro, cu titlu de cheltuieli de judecată.
