16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateAu crescut costurile luptei împotriva spălării banilor

Au crescut costurile luptei împotriva spălării banilor

Costurile luptei împotriva spălării banilor au crescut substanţial, cu mult mai mult decât estimau băncile. Potrivit unui studiu global efectuat de KPMG, citat de NewsIn, în ultimii trei ani, cheltuielile unităţilor bancare „aruncate“ în lupta împotriva spălării banilor au crescut cu aproape 60%, având în vedere că acest segment ocupă din ce în ce mai mult din timpul înalţilor oficiali ai instituţiilor amintite.

Autorităţile de reglementare financiară încearcă să reducă amploarea acestui fenomen, care se estimează că se ridică la peste 1.000 de miliarde de dolari anual, persoanele implicate fiind traficanţi de droguri, de arme, precum şi alţi infractori.

KPMG a analizat 224 de bănci din 55 de state, ajungând la concluzia că sumele alocate pentru sistemele antispălare de bani şi procesele juridice au crescut în medie cu 58% în ultimii trei ani.

Cele mai costisitoare proceduri sunt cele legate de monitorizarea tranzacţiilor şi de instruirea personalului. Peste 70% dintre bănci au declarat că numărul rapoartelor de activităţi suspecte a crescut, 42% dintre unităţi precizând că această majorare a fost „substanţială“. Din acest studiu reiese că 71% din înalţii oficiali bancari sunt implicaţi direct în lupta împotriva spălării de bani, în creştere cu 61% faţă de 2004. Băncile s-au arătat îngrijorate şi de de faptul că legislaţia antispălare a banilor nu este coerentă.

Şi managerii calcă „strâmb“

Studiul s-a bazat pe 360 de cazuri reale care au fost recent investigate de departamentele KPMG Forensic pentru clienţii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. În esenţă, spun specialiştii, autorul tipic al fraudelor investigate are între 36 şi 55 de ani, în 89% din cazuri autorii comiţând infracţiunea împotriva propriului angajator. Pentru că nu doar traficanţii de droguri şi de arme spală banii, KPMG a realizat o analiză interesantă, din acest punct de vedere, şi în rândul angajaţilor băncilor. În 86% din cazuri, autorul fraudei făcea parte din echipa de management a unităţii bancare şi în două treimi din cazuri, din echipa de senior management şi chiar din consiliile de administraţie. Acest rezultat atrage atenţia asupra unui risc cu care se confruntă toate companiile: persoanelor din conducerea executivă li se încredinţează informaţii corporative confidenţiale şi, cu toate acestea, sunt exact cele aflate în poziţia de a evita controalele interne. Majoritatea delapidatorilor lucrau în departamentul financiar şi, în 20% din cazuri, angajatul infractor avea un complice în exterior. Tot încrederea a jucat un rol principal şi în cazul societăţilor în care făptaşii nu făceau parte din salariaţii companiei. Cazurile reflectă că autorii fraudelor erau în principal furnizori, clienţi şi subcontractori, partenerii de afaceri ai societăţii fraudate. 91% dintre infractori nu s-au oprit la o singură acţiune frauduloasă, ci au continuat să săvârşească astfel de acte; fiecare al treilea făptaş a acţionat de mai mult de 50 de ori. Un prejudiciu total de un milion de euro şi chiar mai mult per infractor a fost cauzat de fiecare al doilea delapidator din Europa, de aproape fiecare al treilea făptaş în Africa de Sud şi de fiecare al patrulea în India / Orientul Mijlociu, susţin experţii KPMG. Toate sectoarele sunt afectate aproape în mod egal de infractorii cu „gulerele albe“.

Ionela Neagu-Stănilă

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS