Seceta şi temperaturile extrem de ridicate din ultimele zile fac ravagii în Dolj. Mii de oameni sunt nevoiţi să bea apă nepotabilă, iar autorităţile au anunţat că în judeţ sunt câteva zeci de fântâni secate din cauza lipsei de precipitaţii.
Zecile de zile trecute fără strop de precipitaţii au avut efecte catastrofale asupra Doljului. Autorităţile adună date, aştern pe hârtie măsuri care să limiteze cât de cât efectele secetei şi ale temperaturilor extrem de ridicate, dar cifrele prezentate vorbesc de la sine despre situaţia disperată în care se găsesc în prezent unii locuitori ai judeţului. Dan Gabriel Mogoş, directorul Autorităţii pentru Sănătate Publică (ASP) Dolj, a anunţat ieri, în cadrul unei şedinţe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, că în patru comune din judeţ nu mai există pic de apă de băut în fântâni. Potrivit directorului Mogoş, sătenii din Ciupercenii Noi, Giubega, Galiciuica şi Lipovu sunt nevoiţi în prezent să se aprovizioneze de la fântâni cu apă nepotabilă, în perioada următoare primarii acestor localităţi având obligaţia de a indica surse alternative de apă pentru care să se facă analize. „Calitatea apei este bună în zonele cu reţea publică. Există însă localităţi unde probele pe care le-am luat demonstrează că apa din fântâni nu este potabilă şi, cel puţin teoretic, nu există alte surse de apă potabilă. Analizele vor fi aduse la cunoştinţa primarilor, care vor indica alte surse. În condiţiile în care şi acestea vor fi necorespunzătoare, vom apela la alimentarea cu cisterna“, a spus Dan Gabriel Mogoş.
ISU şi armata, pregătite cu cisterne pentru transportul apei
Pentru a preveni situaţia în care populaţia din mediul rural ar putea rămâne fără apă, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi cei ai armatei au anunţat ieri că sunt gata să intervină oricând cu cisterne pentru transportul apei potabile. Colonelul Brigăzii II Infanterie, Gheorghe Albăstroiu, a declarat că unitatea poate pune la dispoziţie trei cisterne cu care apa să fie transportată în localităţile doljene. „Noi avem pregătite două maşini tip cisternă de cinci tone fiecare, cu care putem face alimentarea cu apă în localităţile afectate. De asemenea, putem pune la dispoziţie şi două maşini pentru decontaminare, dar pentru utilizarea lor avem nevoie de avizul ASP. Totodată, putem trimite şi două maşini pentru filtrarea apei, în cazul în care este nevoie“, a spus reprezentantul armatei.
Raţie la apă pe motiv de datorie
Situaţia din teren este descrisă cel mai bine de primari, care sunt nevoiţi să privească neputincioşi cum zeci de familii cară apă de la sute de metri pentru gospodărie, de multe ori şi aceea nepotabilă. „Avem reţea de alimentare cu apă potabilă pentru 800 de familii din 3.200. În partea de sud a localităţii, din 22 de fântâni, numai una e potabilă. Am anunţat populaţia să nu bea din ele, dar oamenii iau apă de aici de 50 de ani“, a spus primarul Drăgoi.
În alte localităţi doljene motivele pentru care consumul de apă este raţionalizat nu au însă nici o legătură cu perioada de secetă prelungită prin care trece judeţul. Băileştenii primesc câteva ore apă la robinet pentru că municipalitatea are datorie la CEZ de câteva miliarde. În plus, din analizele de laborator a rezultat faptul că nici una dintre fântânile stradale din Băileşti nu are apă potabilă. „Alimentarea cu apă potabilă se face din puţuri forate la 40 de metri, dar distribuirea se face cu program, nu pentru că nu am avea apă suficientă, ci pentru că suntem datori la RENEL cu trei miliarde de lei vechi. Avem nenumărate fântâni stradale, dar am făcut verificări şi nici una nu are apă potabilă“, a spus edilul Negreţ.
Rastul vechi a rămas fără apă potabilă
Printr-o situaţie asemănătoare trec şi locuitorii din Rastul vechi, localitate pusă la pământ de revărsarea Dunării din primăvara anului trecut. Potrivit primarului Iulian Silişteanu, din cele 150 de fântâni din localitate, nici una nu are apă potabilă, un copil alegându-se chiar cu o intoxicaţie cu nitriţi acum două săptămâni. „Din Rastul vechi am luat probe de la 150 de fântâni şi nici una nu are apă potabilă. Acum două săptămâni, un copil s-a intoxicat din cauza apei. Am luat vopsea şi am scris pe toate fântânile că apa nu e potabilă. Apă de băut nu avem decât într-un singur puţ artezian aflat la 1,5 kilometri de sat, în câmp. În Rastul Nou avem apă potabilă cu puţ forat la 120 de metri“, a spus edilul-şef din Rast. Cei mai fericiţi sunt, se pare, locuitorii din Filiaşi, primarul oraşului, Nicolae Stăncioi, declarând că toate cişmelele stradale au apă potabilă. „În Filiaşi avem opt cişmele şi toată apa e de la Izvarna“, a spus Stăncioi.
87 de fântâni secate
Ca şi când faptul că mare parte din fântânile din comunele doljene nu au apă potabilă nu ar fi de ajuns, autorităţile au anunţat ieri că 87 de fântâni au secat. „Nu sunt probleme cu alimentarea centralizată cu apă a populaţiei, însă, într-o serie de localităţi din Dolj, a apărut fenomenul de secare a fântânilor. La Galiciuica, din 413 fântâni, 33 sunt secate, la Măceşu de Sus au secat patru fântâni din 442, la Celaru au secat 30 din 213, iar la Perişor 20 din 453. Ni se raportase că şi la Unirea au secat 22 de fântâni, însă situaţia nu era reală pentru că erau secate de câţiva ani şi colmatate“, a declarat Mihaela Constantinescu, şef Birou Gestionarea Apei din cadrul Direcţiei Apelor Jiu.
Puncte de prim ajutor şi în oraşele din Dolj
Lipsa de apă nu este însă singura problemă a doljenilor. Temperaturile caniculare din ultimele zile au făcut ca peste 100 de craioveni doborâţi de căldură să apeleze la asistenţa oferită în cele patru puncte de prim ajutor instalate în oraş, motiv pentru care autorităţile intenţionează să extindă punctele şi în celelalte oraşe şi municipii din judeţ. „În marile oraşe unde există o piaţă, la Calafat, Băileşti, Filiaşi sau Segarcea, trebuie să fie amenajat un punct de prim ajutor“, a cerut ieri instituţiilor competente prefectul Nicolae Giugea. Acesta a vizitat ieri şi Serviciul de Ambulanţă pentru a vedea cum răspund lucrătorii de aici în condiţii de caniculă. „Sunt 250 de solicitări zilnic şi se acţionează cu 68 de maşini fără aer condiţionat, deci, pacienţii simt din plin căldura de afară. Oricum, sunt operativi şi se răspunde în timp util la intervenţii“, a spus Giugea.
