Freedom House: Justiţia română, mai independentă datorită Monicăi Macovei

Freedom House a dat astăzi publicităţii raportul "Nations in Transit 2007" (Naţiuni în Tranziţie 2007), un studiu care se înscrie în rândul studiilor anuale care evaluează dezvoltarea democratică în 29 de ţări şi teritorii administrative din Europa Centrală până în Eurasia. Punctajul pentru diferitele capitole este calculat pe o scară de la 1 la 7, nivelul 1 reprezetând nivelul maxim al criteriului respectiv, iar 7, cel mai redus.
Punctajul României în domeniul sistemului juridic şi al independenţei justiţiei s-a îmbunătăţit – de la 4.00 la 3.75 – potrivit studiului Freedom House, graţie independenţei dobândite de magistraţi în urma eforturilor ministrului justiţiei Monica Macovei, informează NewsIn. Raportul indică o îmbunătăţire continuă a sistemului judiciar pe parcursul anului 2006, fără însă ca problemele din sistem să dispară. O sursă a acestor probleme este Consiliul Suprem al Magistraturii, ai cărui membri au profitat de absenţa unui reglementări privind conflictul de interese. Curtea Constituţională a cerut ca doar preşedintele CSM şi vicepreşedintele să renunţe la funcţiile administrative, deşi fiecare raport al Comisiei Europene a recomandat o separaţie între atribuţiile pe care le îndeplinesc membri acestuia.
Freedon House se referă şi la conflictul dintre Ministerul Justiţiei şi CSM provocat de numirea preşedinţilor de instanţă. Ministerul a preferat o competiţie deschisă şi transparentă, în timp ce CSM a preferat numirea directă a acestora. Raportul aminteşte constatarea Comisiei Europene referitor la "cinci dintre ei 14 membri ai CSM, pasibili de conflict de interese în inspecţiile pe care le fac instanţelor în care deţin ei înşişi poziţii", dar şi faptul că au fost adoptate reguli interne care stipulează că membru al CSM nu poate decide măsuri disciplinare care afectează propria instanţă.
Reputaţia CSM este la rândul ei analizată, în condiţiile în care colaborarea unor membri ai săi cu Securitatea şi nu au fost îndepărtaţi aduc prejudicii de imagine instituţiei. Este amintită decizia CSM de a păstra în rândurile sale un judecător al Curţii Supreme de Justiţie căruia CNSAS i-a dat verdict de colaborator al Securităţii.
Raportul Freedom House mai aminteşte că executivul european a criticat capacitatea de control a CSM, indicând că mai puţin de zece magistraţi au primit sancţiuni disciplinare în 2005. În acelaşi sens se arată şi corupţia din rândul magistraţilor şi frecventele erori judiciare. În aceste condiţii, neîncrederea populaţiei în justiţie este la cote mari, mai indică raportul. Totuşi, printre evoluţiile pozitive amintite de document, se numără o interpretare mai bună şi mai aplicată a legii şi criterii obiective de promovare a judecătorilor şi procurorilor. Freedom House arată că, din iulie 2006, toate instanţele din România sunt informatizate, având astfel acces la legislaţie şi la deciziile altor curţi în cazuri similare. Procesul de modificare a codului civil şi a celui penal, precum şi a codurilor de procedură sunt considerate şi ele un progres care a dus şi el la îmbunătăţirea ratingului acestui domeniu.
Problema majoră a magistraţilor români rămâne proasta salarizare şi condiţiile precare de muncă. Totuşi, susţine raportul, un înalt magistrat câştigă mai bine decât un ministru român, iar cei doi procurori generali au un salariu mai mare decât al preşedintelui României.