10.6 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePuştoaicele fug după iubiţi

Puştoaicele fug după iubiţi

Sărăcia în care sunt nevoiţi să trăiască sau problemele familiale îi determină pe mulţi copii doljeni să fugă de acasă. În ultimele cinci luni, 18 minori au dispărut de la domiciliu, însă reprezentanţii instituţiilor abilitate cu educaţia acestor adolescenţi se implică mai mult formal…

Aproximativ 95% dintre copiii dispăruţi în România fug de acasă din cauza familiei. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu al Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii. Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii a analizat 1.748 de fişe care cuprind date despre copii înregistraţi ca dispăruţi în perioada decembrie 2005 – ianuarie 2007. Aproape 97% dintre ei au fost găsiţi, fie de poliţişti, fie de familie. Un sfert dintre ei au revenit singuri la casele lor. Doar 5% dintre copiii care dispar sunt răpiţi sau accidentaţi. Potrivit aceluiaşi raport, fetele sunt cele care dispar cel mai des de la domiciliu, aproape 60% din cazuri, la vârsta critică de 16 – 17 ani. Mai grav este că mai mult de 6% dintre aceşti minori ajung în evidenţele poliţiei ca autori de infracţiuni, furturi sau chiar prostituţie. Mai mult de jumătate dintre copiii care dispar vagabondează, deşi într-un procent covârşitor – 87% – sunt dintre cei şcolarizaţi. Analiza Institutului pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii mai arată că jumătate dintre copiii dispăruţi sunt din familii sărace, iar restul fug de acasă din cauza abuzurilor fizice sau emoţionale la care sunt supuşi de părinţi. Foarte grav este faptul că, atunci când sunt găsiţi, o treime dintre copiii fugari refuză să se întoarcă acasă, preferând să locuiască pe străzi, să fie instituţionalizaţi sau să se mute cu iubitul sau iubita.

În doar cinci luni, 18 copii fugiţi de acasă

Într-un studiu privind dispariţia minorilor, efectuat prin consultarea de către Compartimentul de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul IPJ Dolj a 35 de dosare de minori dispăruţi între anii 2005 – 2007, s-a stabilit că lipsurile materiale şi violenţa în familie sunt principalele motive pentru care minorii pleacă de acasă. Din cei 35 de minori dispăruţi, peste 60 la sută au fost tinere, numărul acestora fiind mult mai mare în anul 2007. În primele patru luni ale anului în curs, poliţiştii doljeni au fost sesizaţi de dispariţia a 18 minori, de fapt tinere cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani. Acelaşi studiu a mai concluzionat că mai mult de jumătate din dispariţii au avut loc în perioada anului şcolar, cele mai multe chiar în timpul săptămânii, lucru care poate însemna că minorii nu sunt atraşi şi motivaţi de şcoală. Dintre cei 35 de minori dispăruţi, majoritatea frecventau şcoala generală sau liceul, însă şapte erau neşcolarizaţi, mai ales din cauza dezinteresului familiilor şi al tinerilor pentru şcoală. Aproape jumătate din minori au fost găsiţi de poliţiştii de la investigaţii criminale şi de la celelalte formaţiuni de poliţie. Mulţi dintre cei 35 de minori dispăruţi au preferat să meargă la rude, la prieteni sau, de foarte multe ori, în cazul fetelor mai ales, să meargă la prietenul de sex opus.

Cauzele dispariţiilor

Poliţiştii doljeni au stabilit că majoritatea familiilor minorilor dispăruţi sunt caracterizate prin aglomeraţie, lipsa intimităţii, probleme care îi afectează destul de serios pe adolescenţii aflaţi în curs de afirmare, tineri care simt nevoia unui spaţiu personal suficient de mare încât să le permită desprinderea de familie şi apropierea de alte grupuri.
De asemenea, situaţia economică precară a familiei afectează negativ evoluţia minorilor şi tinerilor prin faptul că anumite nevoi materiale nu le sunt satisfăcute, climatul afectiv al familiei fiind alterat de neînţelegerile şi discuţiile dintre părinţi pe marginea nevoilor zilnice neîmplinite. O consecinţă a slabei integrări în muncă a părinţilor sunt veniturile mici (în 23 de cazuri), cu care familia este nevoită să se descurce. De multe ori, discuţiile în contradictoriu ale părinţilor, „modele de educaţie“ ale copilului, pe fondul consumului de alcool, al lipsurilor materiale, dar şi al disfuncţiilor în procesul comunicării degenerează de multe ori, conducând la violenţe. Violenţa este de cele mai multe ori verbală, climatul familiei fiind caracterizat prin turbulenţe şi certuri destul de dese. Abuzurile exercitate asupra minorilor iau forma certurilor şi a lipsei de supraveghere. Familia rămâne un cerc închis în care străinii nu pot pătrunde nici măcar pentru a acorda ajutor. Refuzul minorilor de a se întoarce acasă e destul de des întâlnit, ceea ce nu face decât să confirme îngrijorarea autorităţilor cu privire la „criza familiei“ ca instituţie care nu mai reuşeşte să-şi îndeplinească funcţiile de suport afectiv, dar în multe cazuri nici pe cea economică.

Copilul dispărut de acasă se poate alege cu o „exmatriculare“

Deşi fenomenul dispariţiei elevilor de la şcoală şi implicit din familie este prezent în judeţul Dolj, instituţiile abilitate să gestioneze şi să prevină astfel de cazuri nu fac decât să arunce responsabilitatea în ograda poliţiei.
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj intervin doar în cazuri extreme, când poliţia le solicită ajutorul sau când micuţii sunt victime ale diverselor tipuri de abuzuri, altfel nu se implică deoarece Inspectoratul de Poliţie dispune de psihologi care să consilieze adolescenţii. În cazurile de abuzuri, copiii împreună cu mămicile sunt consiliaţi în unul din centrele Direcţiei Copilului, fie sunt internaţi în regim de urgenţă pentru evitarea abuzului, fizic sau emoţional. La rândul lor, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj susţin că nu dispun de „baza legală“ potrivit căreia să intervină în cazul minorilor şcolarizaţi fugari. „Şcoala este cea care trebuie să ţină legătura cu familia, să anunţe părinţii în cazul în care copilul lipseşte. Inspectoratul Şcolar Judeţean nu e abilitat să intervină în vreun fel… Pentru absenţe, elevului îi este scăzută media la purtare, iar în cazul în care numărul acestora este deja foarte mare, iar media ajunge la şase, elevul este exmatriculat“, a menţionat Cerasela Cremene, purtătoarea de cuvânt a ISJ Dolj. Am încercat să aflăm cum a intervenit conducerea Colegiului Tehnic „Ion Mincu“ din Craiova, având în vedere că una din elevele acestei unităţi şcolare Adriana Violeta Alexandru, de 17 ani, este declarată de Poliţie dispărută de la domiciliu. Deoarece directorul instituţiei nu a putut fi contactat, am primit legătura la secretarul unităţii şcolare, care a declarat că „este primul caz de copil dispărut cu care se confruntă“, dar situaţia unor astfel de cazuri o deţine Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Urmărită general, găsită la iubit

Pe 28 mai 2007, efectivele Poliţiei Rurale Filiaşi împreună cu lucrătorii Postului de Poliţie Brădeşti au organizat acţiunea pentru depistarea persoanelor aflate în urmărire. A fost găsită minora Valentina Cristina Căluianu, de 17 ani, sat Câlnic, Gorj, care locuia fără forme legale la Claudiu Vinel Căldărariu, de 19 ani, cu care trăia în concubinaj din 16 mai 2007. În urma verificărilor s-a stabilit că minora era în urmărire generală la solicitarea IPJ Gorj, fiind declarată dispărută de la domiciliu în împrejurări suspecte. Minora a fost preluată de poliţie pentru a fi integrată în familie. 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII