Sunt militarii Companiei 3 Infanterie din cadrul Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab“, Scorpionii Roşii. Altă misiune, într-o altă zonă de conflict. Alt obiectiv îndeplinit cu succes.
Goarna sună deşteptarea. Altă zi în care Scorpionii Roşii au misiunea de a asigura securitatea Bazei Aeriene Kandahar, Afganistan. Ceasul indică ora 5.30. „Cât de devreme sună deşteptarea în această zi“, gândeşte caporalul din patul al treilea din dreapta. Se ridică totuşi în capul oaselor. Îşi întinde mâinile şi, ca şi cum motoraşul ar fi pornit ca prin minune, din prima cheie, cum ar zice mecanicii, câteva minute îi sunt suficiente pentru a se echipa. Colegul din patul de alături care încearcă să mai fure câteva secunde de linişte nu se poate abţine şi grăieşte: „De, mă, Stănescule, se vede că eşti un veteran al misiunilor“. Caporalul Stănescu se afla pentru a patra oară într-o misiune dintr-o zonă de conflict. Au trecut peste el misiunile din Kosovo, Irak 2004 şi Irak 2005. În câteva minute toată compania îşi făcea toaleta zilnică. După masa de dimineaţă urma prima lor instruire pentru misiunea din acea zi. De fapt, o primă întâlnire cu partea britanică din coaliţie. Nerăbdare, nelinişte, căci nimeni nu ştia deocamdată ce obiective avea de îndeplinit, aşa că micul dejun aluneca destul de greu. Gândurile nu le dădeau pace, dar nimeni nu îndrăznea să spună nimic. Singurul zâmbet pe buze se zărea pe chipul comandantului companiei, căpitanul Bumbac. Ştia el ce ştia. În sfârşit, gongul avea să bată ora 8.00. Şi iată-i pe Scopionii Roşii faţă în faţă cu britanicii. După câteva formalităţi schimbate se pun la punct planurile de pregătire a misiunilor. „Parcă e altfel acum când ştim cu cine trebuie să «luptăm»“, murmură comandantul de pluton, locotenent Daniel Nistor. O dată detaliile puse la punct, toată lumea porneşte la muncă. Seara îi găseşte obosiţi, chinuiţi de dorul de casă. Conform obiceiului, s-ar fi aşteptat ca după o asemenea zi istovitoare să-şi reîncarce bateriile alături de soţie şi copii. Îi despart însă mii de kilometri. Într-un colţ, un tânăr soldăţel îndrăgostit scoate din bagaje o poză. O priveşte îndelung şi apoi o aşază sub pernă, nu înainte de a se uita în jur, de teamă ca nu cumva gestul său să stârnească amuzamentul camarazilor. Nimeni nu pare să-i observe gestul, toată lumea se reculege, iar gândurile par a fi plecate departe, acasă. Se sună stingerea. Întunericul se aşterne. O primă zi s-a încheiat, urmează alte aproximativ 209 zile, pe parcursul a şapte luni.
Tătici în misiune
Altă zi, altă pagină scrisă în jurnalul unei misiuni într-o zonă de conflict. Astăzi, mare zi, mare, pentru caporalul Stănescu, aflat la a patra misiune. Soţia sa va aduce pe lume un copil. Nerăbdarea şi emoţiile îşi fac loc în sufletul său. Aseară, când au vorbit pe internet ea i-a spus că este programată astăzi pentru naştere. De atunci Stănescu parcă pluteşte. De pe norişorul său lumea pare altfel, soarele bate mai puternic şi parcă toată lumea zâmbeşte. Colegii îl înţeleg, unii chiar foarte bine, căci şi ei sunt tătici în misiune. Şi soţiile lor au născut în decursul acestor luni, cât ei au stat departe de casă, aşa că îl bat prieteneşte pe spate. Astăzi Stănescu este scutit de glumele lor. Va avea de dat de băut, o dată ajunşi acasă.
Ce mai, va fi o petrecere pe cinste, căci cei trei tătici în misiune va trebui să facă să curgă râuri de şampanie. Şi vestea cea mare vine. „Am o fetiţă“, se aude strigând dintr-o dată. Un nou tătic, altă zi încheiată, mai sunt aproximativ 108. Drum lung până la marile întâlniri dintre tăticii în misiune şi odraslele lor. Până atunci pozele trimise pe internet cu chipurile micuţilor rămân să troneze deasupra paturilor celor mai fericiţi bărbaţi din lume.
Altă pagină din jurnal se scrie. Soldatul din colţ a dormit deja. Zâmbeşte în somn. Cu siguranţă se visează pe platoul unităţii din Craiova, în faţa superiorilor, la ceremonia oficială de primire a lor, atunci când comandantul Companiei 3 Infanterie din cadrul Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab“, căpitanul Bumbac, raportează: „Ne-am întors cu simţământul datoriei îndeplinite. Vă raportez cu mândrie: «Misiune îndeplinit㻓.
