22 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePână unde poate scădea euro?

Până unde poate scădea euro?

Eugen Rădulescu vede, în cinci-şase ani, un euro sub trei lei. Aprecierea e susţinută de creşterea productivităţii muncii.

Cu siguranţă că afirmaţiile făcute de preşedintele CEC, Eugen
Rădulescu, vor crea multe controverse în următoarele săptămâni, având
în vedere prognozele făcute privind evoluţia cursului euro/leu. „Moneda
naţională se va aprecia cu 10%, în cinci – şase ani, principalul motiv
fiind diferenţa dintre creşterea economică anuală în România de 5 – 6%
şi cea din UE de 2%“, a afirmat la finele săptămânii trecute
preşedintele CEC, care consideră că aprecierea va fi susţinută de
creşterea productivităţii muncii. O astfel de evoluţie ar determina o
depreciere a euro spre pragul de trei lei, în timp ce Comisia Naţională
de Prognoză (CNP) prevede o apreciere a monedei naţionale în următorii
cinci – şase ani până la un curs mediu de 3,10 lei/euro. CNP estimează
un curs mediu de 3,40 lei/euro pentru acest an şi de 3,30 lei/euro
pentru 2008. Aprecierea nominală a leului va continua într-un ritm
similar şi în anii următori, prognoza CNP indicând un curs mediu de
schimb de 3,25 lei/euro în 2009, 3,20 lei/euro în 2010 şi de 3,15
lei/euro în 2011, pentru ca în ultimii ani înainte de aderarea României
la zona euro cursul să fie de 3,10 lei. De partea cui poate fi
adevărul?  Dacă luăm în calcul creşterea economică, care este una
dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, şi scăderea inflaţiei, care
a coborât luna trecută la un nivel anual de 3,66%, valoare care nu a
mai fost atinsă din 1989, s-ar părea că adevărul se află de partea
preşedintelui CEC.
Dacă avem însă în vedere adâncirea deficitelor de cont şi comercial,
care numai în primele două luni ale acestui an a crescut cu 83,3% faţă
de intervalul similar din 2006, soldul negativ al balanţei comerciale
ajungând la 2,56 miliarde euro, conform datelor prezentate de INS,
atunci situaţia nu mai este la fel de roz pentru leu. Nu trebuie uitat
nici faptul că volumul investiţiilor străine în România nu va mai fi la
fel de susţinut ca în ultimii doi ani, atunci când multe companii
străine erau interesate să îşi dezvolte afacerile înainte de aderarea
la U.E., acestea şi banii trimişi acasă de românii care muncesc în
străinătate fiind principalii factori care au stopat creşterea
deficitului de cont.
În urmă cu câteva săptămâni, analiştii agenţiei de evaluare financiară
Moody’s apreciau că economia României prezintă semne limitate de
supraîncălzire, dar că situaţia s-ar putea schimba, întrucât ritmul de
creştere economică se menţine peste potenţial, iar inflaţia şi
deficitul de cont curent vor creşte în acest an. Într-o astfel de
situaţie, un rol important în evoluţia leului va reveni politicii
promovate de BNR pentru limitarea şi scăderea inflaţiei, prin folosirea
instrumentelor monetare.  În acest sens, preşedintele CEC estima că BNR
va menţine dobânda de politică monetară la următoarea şedinţă a
Consiliului de Administraţie, din luna mai, întrucât a redus deja
semnificativ ratele în acest an, ele coborând de la 8,75%, în decembrie
trecut, la 7,50%.

Probabil că dolarul va scădea spre 2,4 lei

Dacă acestea sunt perspective, să vedem ce se mai întâmplă cu leul în acest moment.
Principalul eveniment al săptămânii trecute l-a constituit scăderea
constantă a monedei americane faţă de cea europeană. În consecinţă,
cursul mediu al dolarului a coborât vineri la 2,4704 lei, faţă de
2,4705 lei în 24 octombrie 2000.
Este foarte probabilă scăderea dolarului chiar spre pragul de 2,4 lei,
dacă acesta va continua să se deprecieze, paritatea lui faţă de euro
coborând la finele săptămânii trecute la 1,3555 dolari, nivel care a
mai fost atins în ianurie 2005.
Nici ieşirea PD de la guvernarea şi formarea unui nou cabinet, nici
modificarea calificativului de ţară de către S&P de la pozitiv la
stabil nu au avut darul de a clătina evoluţia liniştită a leului, care
rămâne încă una din cele mai profitabile monede emergente.
Cursul mediu al euro a fluctuat în primele două săptămâni din aprilie
între un minim al ultimilor doi ani şi jumătate, 3,3350 lei, şi un
maxim de 3,3474 lei. La nivelul pieţei s-a observat tranzacţionarea în
culoare foarte înguste, chiar dacă volumele de vânzare au fost
alimentate consistent de românii care muncesc în străinătate, cu ocazia
Sărbătorilor de Paşti.
O uşoară presiune pe leu a apărut ca urmare a faptului că BNR şi
Ministerul de Finanţe au lăsat în piaţă cantităţi mai mari de lei,
sterilizând doar o parte dintre ofertele făcute de bănci cu ocazia
licitaţiilor de depozite cu scadenţa la o lună, a certificatelor de
depozit cu scadenţa la trei luni sau a obligaţiunilor de trezorerie cu
scadenţa la cinci ani. În această situaţie, nivelul dobânzilor
overnight a înregistrat o scădere constantă, ele coborând spre 3 – 4%.
Pentru perioada următoare, doar o agravare a situaţiei politice din
ţară, în sensul suspendării preşedintelui, care a ameninţat cu demisia
într-o astfel de situaţie, ar putea aduce euro rapid peste nivelul de
3,4 lei, chiar spre 3,45 lei. Alt motiv de depreciere al leului ar
putea rezulta în cazul unei schimbări de optică din partea fondurilor
speculative care operează în ţările din regiune, după ce Ungaria a
anunţat un nivel al inflaţiei de 9%.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS