16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateSahara de la Viezureni

Sahara de la Viezureni

Aurul negru umple portofelele oemvistilor, in timp ce zeci de oameni si animale sunt condamnati la trei procesiuni zilnice catre cele doua fântâni stradale existente in tot satul. Nevoiti sa traiasca pe un pamânt pârjolit de chimicalele sondelor, locuitorii satului Viezureni fac temenele pentru un strop de apa la portile stapânilor, la care nu ajung damfurile de petrol, ci doar petrodolarii.


In 1983, o sonda de extractie din câmpul petrolier Vârteju, judetul Dolj, a erupt, iar zile in sir, peste câmpurile si casele din satului Viezureni, aflat atunci in comuna Farcas, s-au prabusit mii de tone de apa imbibata cu substante chimice concentrate. Efectul a fost devastator: zeci de hectare de teren au fost distruse, imbibate cu sare, copacii si toata vegetatia din jur au fost arse, tabla de pe case s-a corodat, apa din fântâni a devenit nepotabila si totul s-a transformat intr-un peisaj selenar care dainuie si azi, dupa mai bine de 20 de ani. Dealurile ramase fara vegetatie au inceput sa alunece peste sat, iar la fiecare ploaie tone de pamânt imbibat cu sare se furiseaza printre sondele din fata parcului de rezervoare de la Vârteju si se scurg in pârâul Plosca. Canalul de aductiune al apelor industriale din incinta parcului de rezervoare este „mâncat“ de torentele de pe dealuri, dalele care-l acopera se prabusesc, lasând in urma lor scheletele corodate ale sutelor de conducte despre care nu mai stie nimeni când, de ce si pentru ce au fost bagate si uitate in pamânt. Prapastia a ajuns la doar câtiva metri de rezervoarele de petrol ale parcului petrolier Vârteju si are toate sansele sa intre in parc daca ploua mai mult de doua zile.


Dupa trei ani


Dupa trei ani de la eruptia primei sonde, in 1983, o alta sonda, situata in imediata apropiere a soselei care duce la Stoina, s-a scufundat pur si simplu, lasând in urma ei un crater intins pe 2,5 hectare de teren, in care s-au adunat apele de pe versantii din jur. In anul 2002, SA Foraj Sonde Craiova i-a gasit o utilitate craterului, concesionându-l de la Primaria Farcas pentru a depozita detritusul si fluidul de foraj, reziduuri rezultate in urma lucrarilor de forare sonde. Satui sa tot li se intâmple nenorociri, locuitorii din Viezureni au inceput sa reclame la toate institutiile care se ocupa de protectia mediului dezastrele care s-au abatut peste satul lor si sa ceara sa li se respecte dreptul la viata. Situatia de la Viezureni si Vârteju este cunoscuta de toata lumea, dar mai mult decât ridicari din umeri oamenii nu au primit niciodata. Ultima informatie despre cum stau apele in zona a sosit pe adresa comunei Talpas (din care face parte satul Viezureni) in luna martie 2007 si este semnata de Agentia pentru Protectia Mediului Dolj. Inspectorii au luat probe de apa din craterul sondei scufundate si din doua fântâni publice situate la câteva zeci de metri de pârâul Plosca si de crater. Rezultatele analizelor sunt surprinzatoare. Apa din crater este in limite normale pentru ape uzate, apa din fântâna situata in aval de crater si in albia majora a pârâului Plosca nu este potabila, continând, printre altele, cloruri 2801,34 mg/l fata de 400 mg/l, cât este limita maxima admisa, iar apa din fântâna din amonte de crater este potabila.


Pârâul Plosca, pericol public?


In urma probelor recoltate din pârâul Plosca, la baraj, analizele au aratat ca apa contine reziduuri fixe si amoniac de zece si respectiv 20 de ori mai mari decât limitele maxime admise. Concluzia desprinsa de Agentia de Mediu Dolj este: „In momentul de fata, aceste ape se pot infiltra in freatic si pot modifica profund caracteristicile apelor in fântâni“. Cauzele continutului alarmant de reziduuri si amoniac in pârâu, dupa parerea specialistilor de la Agentia de Mediu Dolj, sun teruptia sondei in anul 1983 si scurgerile accidentale din conductele de la Vârteju. „Aceste depasiri sunt cauzate de apele pluviale care spala versantii afectati de eruptia sondei 4103 la stratul de sare si de eventualele scurgeri accidentale provenite din conductele de apa sarata ale SC PETROM SA Bucuresti – zona de operare Târgu Jiu, unitate de productie petroliera Craiova – Schela de extragere Stoina“, scrie in adresa nr. 112 din 13 martie 2007 a Agentiei de Mediu Dolj. Ionel Bala, seful Laboratorului de analize al Agentiei de Mediu Dolj, crede ca zona petroliera de la Vârteju are mari probleme, care dateaza de mai multi ani. „Cunoastem problemele de la Vârteju si pot sa va spun ca acolo este o poluare istorica. Din câte stim noi, nu s-a facut niciodata un studiu complet pe aceasta zona din care sa rezulte niste concluzii care sa fie folosite intr-un program de reabilitare ecologica a zonei. Oamenii din satul Viezureni au dreptul la viata ca toti ceilalti, iar o aductiune de apa din puturi necontaminate este obligatorie. Nu stiu de cine ar trebui facuta si nici cu ce bani, dar stiu ca pot invoca dreptul la viata“, a spus Ionel Bala.


Toti stiu si tac!


Dupa ce sondele au erupt sau s-au scufundat, fostul Petrom a vrut sa repare ce se mai putea si a adus in satul Viezureni o conducta cu apa industriala care provenea de la Tântareni. Niciodata apa de pe conducta nu a fost potabila, dar satenii s-au multumit chiar si cu atât. Dupa ce Petrom a fost sparta in mai multe societati si vânduta, noii patroni au luat masuri de reducere a cheltuielilor taind conducta cu apa industriala din satul Viezureni, lasându-i pe localnici fara strop de apa. Acum, si oamenii, si animalele fac marsuri fortate de trei ori pe zi catre cele doua fântâni pentru apa despre care nu stie nimeni daca este sau nu potabila. „Masura taierii conductei de apa a fost luata, din câte stiu eu, pentru ca se instalasera apometre la puturile de apa si tot consumul trebuie platit. Noi suntem mai multe societati care ne-am desprins din Petrom si tot ce consumam platim, inclusiv apa. Canalul de deversare a apelor industriale, precum si cel prin care se scurg apele pluviale s-au prabusit, iar prapastia inainteaza cu repeziciune catre rezervoare. Situatia este cunoscuta de sefii nostri, dar se pare ca pentru orice lucrare trebuie studiu, proiect etc., lucruri pentru care este necesar timp“, a spus ing. Dumitru Chelu, de la Parcul de rezervoare Vârteju.


Primarul comunei Talpasu, Gheorghe Casiu, crede ca oamenilor din zona li s-a facut o mare nedreptate atunci când au fost lasati sa se descurce cum pot dupa ce sondele le-au invadat si sufletele. „Când au venit sondele aici, a fost mare entuziasm, pentru ca toata lumea si-a gasit câte o slujba. Acum, din miile de oameni care erau angajati au mai ramas câteva zeci si un dezastru ecologic de nereparat. Sunt oameni care sunt pusi in posesie cu terenuri afectate de eruptia sondelor de acum 20 de ani. Zona afectata figureaza si acum ca fiind agricola, dar pe ea nici iarba nu mai creste. Rezolvarea situatiei depaseste puterile unui primar“, a spus Gheorghe Casiu.


In orice alta tara normala din lume, pentru ce s-a intâmplat la Viezureni, compania care se face vinovata ar fi platit bani grei. La noi, celor câteva sute de oameni care-si duc viata de azi pe mâine li s-a taiat si apa. Pe oameni nu-i apara nimeni, institutiile statului stiu si tac!

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU