Au fost inchise bresele, dar au ramas descoperite ranile din sufletele oamenilor care si-au vazut casele puse la pamânt de Dunare in primavara lui 2006. La un an de la revarsarea fluviului, sinistratii din Rast nu si-au gasit linistea, fiind impartiti intre satul in care s-au nascut si cel construit din temelii in câteva luni.
Pe ulitele din Rastul Vechi e forfota mare. Gospodinele fac coada la magazinele din centru sa mai cumpere câte ceva pentru Paste, iar satenii se uita nedumeriti la afisul postat pe usa primariei care anunta concursul „Cea mai curata gospodarie“, dotat cu premii de zeci de milioane de lei. Competitia nu e singulara. Pe aceeasi hârtie, primarul Iulian Silisteanu anunta un alt concurs dotat cu aceleasi premii, de data aceasta in Rastul Nou. De aproape un an, comuna Rast se imparte intre cele doua sate despartite de un câmp larg cât vezi cu ochii si sase kilometri de sosea, iar ceva care sa lege asezarile poate fi cu greu gasit. Satenii trecuti de prima tinerete spun ca nu se vor muta in veci, chiar daca guvernul le-a facut case si strazi in Rastul Nou, localitatea ridicata pe dealul numit Via Boierului. „Ce sa fac eu acolo? Aici ramân, unde m-am nascut si am crescut. Chiar daca mai vine o data Dunarea, eu aici stau. Mi-am luat si barca, pentru a nu ma prinde nepregatit“, a spus Ion Stanica. Oamenii care au ramas in satul vechi se uita cu jind la utilitatile de care beneficiaza in prezent familiile mutate in casele de la stat. „Noi n-avem un bec in sat, ne scoatem noaptea ochii, si ei au bec din sapte in sapte metri, chiar daca nu stau decât vreo suta de familii acolo“, a spus alt satean.
„Sunt unii care s-au bucurat ca a venit Dunarea“
Amiaza a prins Rastul Nou aproape pustiu. Singura zona mai agitata era cea amenajata de organizatia World Vision, unde zeci de oameni stateau la coada cu carutele ca sa primeasca jumatate de metru cub de cherestea si cinci saci de ciment, ajutor in prag de Paste. La coada am gasit-o si pe Floarea Blagovici, venita de la sase kilometri doar pentru a-si lua cadoul de Paste, singura bucurie in prag de Sarbatori. „Va spui eu ca sunt oameni in satul asta care s-au bucurat ca a venit Dunarea peste noi. Au venit cu ajutoare, au dat materiale si o bucata de pamânt. Eu o sa stau in casa mea din Rastul al vechi, ca in satu’ nou vine fata mea cu copiii. Unde sa ma mai mut acum, ca nu mi-a cazut casa, e doar putin crapata. Unii spun ca satul o sa fie aici, in Rastul Nou, altii, ca in satul vechi, unde avem cimitirul si biserica. Nici eu nu mai stiu, ca e lumea uluita, parca ne-au innebunit apele astea. Acum ne pregatim si noi de Paste ca si asa n-avem de nici unele“, a spus Floarea Blagovici.
Invierea vine doar in Rastul Vechi
Viata merge mai departe si in Rastul Nou, construit in numai câteva luni cu bani de la guvern. Pe palma de pamânt primita de la autoritati, oamenii si-au incropit o gradina care abia acum incepe sa dea primele roade. Nimic nu arata insa ca in vechiul Rast, unde satenii si-au lasat animalele si o gospodarie pusa pe picioare dupa ani de truda. „Tot ca anul trecut suntem, plecati de acasa. Nu ai ce sa faci aici, nu ai unde sa te duci, nu e cooperativa sau vreun magazin sa ia si omul o cutie de chibrituri. Acu’ am muierea plecata in satul vechi sa cumpere câte ceva de Paste. Nu avem prea multi bani, da’ sa simtim si noi ca vin sarbatorile. De miel n-am avut bani, asa ca o sa luam o pasare. Pe unii, inundatiile i-au facut oameni, dar noi n-am avut rând“, a spus Ion Patran, un satean pe care l-am intrerupt exact in toiul curateniei de Paste. De altfel, satenii din noul Rast se vor duce la slujba Invierii tot in vechea vatra, dat fiind faptul ca locasul de cult ce urmeaza sa fie construit pe noul amplasament este doar in stadiul de proiect.
Porcii si vacile, interzise in Rastul Nou
Realitatea este insa alta in ochii primarului din Rast, Iulian Silisteanu. Desi oamenii din vechiul sat sustin ca in noile case nu s-au mutat decât vreo suta de familii, edilul spune ca oamenii care au primit case de la Agentia Nationala pentru Locuinte sau le-au construit prin forte proprii s-au si mutat si duc deja o viata normala. E adevarat ca pe suprafata primita de la primarie oamenii nu prea au voie sa-si aduca animalele, iar de imprejmuirea gospodariilor nici nu poate fi vorba pe moment. „Momentan ramân si cu vatra din vechiul sat, in ideea de a-si curata de moloz gospodaria. Au acolo grajdul pentru animale, iar in noua locatie mai avem de lucru, cu imprejmuiri. Aici au voie cu pasari, dar e pacat sa te duci in vatra noua cu mizeria de la porci si vaci. E de preferat ca aici sa fie o zona unde sa cultive legume si sa planteze pomi fructiferi“, a spus Silisteanu.
Un an de la inundatii, marcat cu sampanie
La implinirea unui an de la momentul in care apele au navalit in gospodariile oamenilor, lasând in urma lor prapad, autoritatile au marcat ieri inchiderea completa a bresei de la Bistret prin care apele Dunarii au patruns distrugând din temelii satul Rast. Prefectul Nicolae Giugea, primarii din Bistret si Rast, conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si cea a Inspectoratului de Jandarmi au comemorat cu sampanie implinirea unui an de la inundatiile care au pus pe jar sute de oameni, jandarmi, pompieri, politisti si autoritati ale administratiei publice locale. Desi urmele tragediei s-au sters in mare parte, sunt inca lucruri in localitatile din sudul judetului Dolj care amintesc faptul ca pe 14 aprilie 2006, blestemul s-a abatut asupra oamenilor, o data cu apele Dunarii venite sa ia inapoi ce a fost odata al lor.
Cifrele inundatiilor
11.821 de oameni au fost evacuati si adapostiti in taberele amenajate pentru sinistrati in Rast, Ghidici, Negoi si Goicea. 2.055 de locuinte au fost afectate de inundatii, 1.334 fiind propuse pentru reconstruire. In timp ce cuantumul ajutoarelor private este greu de estimat, sprijinul financiar venit de la stat se ridica la peste 300 de miliarde de lei vechi.
