Statul român trebuie sa exproprieze 42,6 hectare de teren de la piciorul podului pentru infrastructura rutiera si feroviara. Se zvoneste ca autoritatile ar oferi proprietarilor din zona doar un euro pe metrul patrat de teren. In aceste conditii, peste 240 de calafeteni ameninta ca vor da statul in judecata, fapt care ar bloca lucrarile de infrastructura.
Lucrarile la infrastructura rutiera si feroviara a podului Calafat-Vidin, ce se va construi peste Dunare incepând din acest an, risca sa fie blocate din cauza negocierilor statului cu proprietarii de pamânturi din zona. Potrivit datelor furnizate de Primaria Calafat, in zona denumita Bascov, pe unde urmeaza sa treaca arterele rutiere si calea ferata care fac legatura cu podul, exista 242 de proprietari de pamânturi care trebuie expropriati. Suprafata in discutie totalizeaza 42,6 hectare de teren. Cu toate ca lucrarile vor incepe in curând, primaria din localitate sustine ca pâna acum nu a vorbit nimeni cu proprietarii din zona. „Nu s-a discutat oficial cu oamenii. Majoritatea sunt nemultumiti pentru ca s-a zvonit ca guvernul le ofera doar un euro pe metrul patrat in acea zona. Multi au spus ca nu vor fi de acord cu acest pret si vor apela la instanta. In acest mod, lucrarile la infrastructura vor stagna. Era normal sa se stea de vorba cu oamenii pâna acum“, a declarat primarul orasului, Petre Traistaru.
Edilul localitatii spune ca primaria nu poate participa la negocieri decât ca mediator sau observator: „Singurul lucru pe care l-am putut face pentru proiect a fost un schimb de terenuri cu o unitate militara aflata pe malul Dunarii. Le-am dat sapte hectare de teren in alta parte ca sa elibereze zona ce va fi afectata de lucrari“. Primaria din localitate face demersuri pentru realizarea unei centuri a satelor Basarabi si Golenti, care vor fi afectate direct de traficul greu in viitorul apropiat.
Calafetenii vor da statul in judecata
Proprietarii din zona sunt hotarâti sa apeleze la justitie pentru a obtine un pret bun pe pamânturi, având in vedere ca pretul pietei este mult mai mare decât cel pe care se zvoneste ca l-ar oferi statul. „In zona aia, pamântul se vinde intre particulari cu cel putin sapte – opt euro pe metrul patrat. Podul fiind un obiectiv strategic, oamenii se asteapta sa obtina de la stat un pret de noua – zece euro pe metrul patrat. Nicidecum un euro. Pai ce, pe noi ne cred mai prosti pentru ca suntem de la coltul tarii?“, a declarat Ion Vintila, unul dintre proprietarii de pamânturi din zona Bascov.
„Am vorbit cu mai multi proprietari din zona si bineinteles ca vom actiona statul in instanta daca ne ofera acest pret. Ce mi-e un euro, ce mi-e nimic! Asa l-as da gratis la stat sa-mi treaca numele pe piciorul podului ca am facut donatie“, a continuat Vintila. La rândul sau, Marius Chiritescu, alt proprietar, spune ca poate simti pe propria piele zgârcenia statului: „Din surse neoficiale, asa am inteles si eu ca ne-ar oferi un euro pe metrul patrat. Pretul e derizoriu pentru zona Bascov, pentru ca pe piata acolo pamântul se vinde cu sapte – opt euro pe metrul patrat. La 32.000 de metri patrati cât am eu, va dati seama ca se simte diferenta intre un pret de un euro si sapte – opt euro pe metrul patrat“.
Daca ar obtine un euro pe metrul patrat, Chiritescu ar câstiga pe pamânt 32.000 de euro. Daca ar vinde pamântul la pretul pietei, el ar baga in buzunar cel putin 224.000 de euro. O confirma Radu Ciobanu, un fost proprietar din zona, care si-a vândut terenul acum un an si jumatate: „Am avut si noi pamânt la Bascov. L-am vândut acum un an si jumatate cu trei euro pe metrul patrat. Acum preturile au mai crescut in zona“. De fapt, zona in care se va construi podul a devenit de maxima atractie pentru investitori. Aici, inca de anul trecut preturile date de agentiile imobiliare din localitate erau de sase – sapte euro pe metrul patrat.
Investitii de sute de milioane de euro
Podul Calafat-Vidin va avea o lungime de 1.440 de metri si doua benzi auto, una pentru pietoni si una pentru urgente. La acestea se adauga calea ferata in lungime de 2.480 de metri.
Lucrarile ar trebui sa fie gata la sfârsitul lui 2009, iar proiectul va costa 236 de milioane de euro. 70 de milioane de euro vor fi furnizate de Banca Europeana pentru Investitii (BEI), iar 60,7 milioane de euro vor fi puse la dispozitie de guvernul bulgar. Partea româna va trebui sa cheltuiasca pentru realizarea infrastructurii rutiere si feroviare aproximativ 51 de milioane de euro, din care 36 de milioane finantare ISPA si 15 milioane de la guvern.
Referitor la infrastructura de pe malul românesc al Dunarii, trebuie spus ca guvernul a aprobat recent normele privind despagubirile acordate de stat pentru lucrarile la infrastructura feroviara. Astfel, proprietarii terenurilor care urmeaza sa fie expropriate vor fi notificati in scris despre oferta de despagubire si data negocierii, care nu va depasi ca termen 30 de zile de la data notificarii. In situatia in care proprietarii nu accepta oferta, se incheie un proces-verbal in care se consemneaza acest fapt. CFR SA are dreptul sa se adreseze instantelor judecatoresti in cazul in care proprietarii refuza sa semneze procesul-verbal. Plata despagubirilor se face in termen de 15 zile de la momentul incheierii procesului-verbal, prin transfer bancar sau numerar.
