Consilierul pentru securitate al presedintelui american a incercat joi, la Moscova, sa explice ca proiectul antiracheta in Europa nu vizeaza Rusia, in conditiile in care relatiile dintre Moscova si Washington sunt din ce in ce mai tensionate.
„Sistemul nu este indreptat impotriva Rusiei, este un sistem ale carui capacitati sunt limitate si nu constituie o amenintare la adresa puterii nucleare defensive a Rusiei“, a declarat la Moscova Stephen Hadley, consilierul pentru securitate nationala al presedintelui George W. Bush.
Scutul antiracheta trebuie sa contracareze „anumite tari care dezvolta rachete balistice si care au manifestat dorinta de a se inzestra cu arme nucleare“, a adaugat consilierul presedintelui Bush, dând drept exemple Iranul si Coreea de Nord.
Hadley este primul oficial de rang inalt de la Casa Alba care vine la Moscova sa calmeze spiritele, dupa ce polemica legata de posibila desfasurare a unor radare si interceptoare antiracheta in Republica Ceha si Polonia a luat amploare.
Statele Unite, care au deja o retea de sateliti de avertizare, radare, precum si interceptoare de rachete in Alaska si California, vor sa-si completeze sistemul in Europa, un proiect ce costa Washingtonul circa 1,6 miliarde de dolari.
Rusia pune la indoiala intentiile SUA
„Deocamdata, din ceea ce stim si dupa evaluarile expertilor nostri, (proiectul – n.r.) nu permite atingerea obiectivului declarat: interceptarea rachetelor lansate din Iran sau Coreea de Nord“, a afirmat miercuri seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov.
Polemica legata de scutul antiracheta nu este noua, dar a luat amploare luni, dupa ce comandantul fortelor strategice ruse, generalul Nikolai Solovtov, a anuntat ca Rusia si-ar putea relua productia de rachete cu raza medie de actiune si le-ar putea orienta catre instalatiile americane din Polonia si Republica Ceha.
Aflata la Berlin, secretarul american de stat Condoleezza Rice a criticat miercuri „comentariul extrem de nefericit“ al generalului rus. „Oricine se pricepe va va spune ca zece interceptoare in Polonia si instalatii radar in Republica Ceha nu pot in nici un caz sa reprezinte o amenintare pentru Rusia“, a spus Rice.
Din punctul de vedere al Washingtonului, „amenintarea (iraniana – n.r.) este in crestere“. O dovada in acest sens este lansarea experimentala, in mai 2006, a unei rachete cu raza medie de actiune de tip Shahab 3, derivata din racheta nord-coreeana Nodong-1.
Shahab 3 ar avea o raza de actiune de 1.300 de kilometri, putând ajunge pâna in Israel, Afganistan si la instalatiile militare americane din Orientul Mijlociu, dar nu si in Europa.
Vizita lui Hadley intervine la mai putin de doua saptamâni de la rechizitoriul de la Munchen al presedintelui rus Vladimir Putin impotriva politicii externe americane. Ea are loc, de asemenea, dupa vizita presedintelui Comisiei de Afaceri Externe a Camerei Reprezentantilor, democratul Tom Lantos.
La 10 februarie, seful de la Kremlin a criticat aspru Statele Unite, acuzând Washingtonul ca „isi iese din frontierele nationale in toate domeniile“ si creeaza o situatie in care „nimeni nu se mai simte in siguranta“ in lume.
„Exista in mod evident domenii in care continuam sa avem dezacorduri si exista din când in când frustrari de ambele parti in relatiile noastre. Este un lucru cât se poate de normal in cadrul relatiilor dintre doua puteri“, a declarat Stephen Hadley, minimalizând incidentul.
Pe de alta parte, el a afirmat ca Washingtonul nu a considerat rechizitoriul lui Putin ca pe o „invitatie la confruntare“.
