Strategia de dezvoltare unitara a zonei metropolitane din jurul Craiovei l-a iritat pe primarul din Cârcea. Edilul comunei sustine ca municipalitatea vrea sa atraga bani pe seama localitatilor invecinate.
Fondurile europene le fac cu ochiul unor primari din vecinatatea Craiovei, care considera ca pot accesa bani de la Bruxelles fara amestecul in programe care vizeaza dezvoltarea unitara a unor comunitati, zone, regiuni sau euroregiuni. Chemati ieri la prima intâlnire de lucru din cadrul proiectului de elaborare a strategiei de dezvoltare a Craiovei, edilii comunelor Cârcea, Isalnita, Bucovat, Malu Mare, Ghercesti, Breasta, Simnicu de Jos si Podari au inteles greu ca finantarile externe nu mai pot fi obtinute prin demersuri izolate, ci numai prin prezentarea elaborata a necesitatilor si ofertelor zonei metropolitane. Primarul din Cârcea, Valerica Pupaza, a sustinut ca administratia pe care o conduce, in colaborare cu Consiliul Judetean Dolj, poate atrage investitii fara legaturi cu Craiova. „Exista fonduri structurale rurale care vizeaza, de pilda, constructia unor platforme ecologice si alte obiective de acest gen. Consider ca nu e normal sa participam la strategia de dezvoltare a Craiovei pâna când nu sunt delimitate granitele administrativ-teritoriale“, a spus Pupaza, facând trimitere la disputa in justitie dintre Cârcea si Craiova pentru terenurile de la Metro. Primarul Antonie Solomon spune insa ca Pupaza face numai politica, nu si administratie. „Nu se mai dau fonduri pentru o comuna sau alta, ci numai pentru o zona“, a afirmat Solomon. Primarul din Cârcea a parut ca vrea sa inchida subiectul, declarând ca saluta initiativa de a colabora cu localitatile invecinate, insa si ca lui ii e clar un lucru: „Craiova va primi bani de pe urma comunelor, nu invers“. Atitudinea lui Pupaza a atras din nou o ploaie de replici acide din partea primarului Craiovei, care l-au determinat pe invitatul din Cârcea sa paraseasca sala.
Auditul urban, imaginea localitatii
Primul pas in elaborarea strategiei de dezvoltare metropolitana consta in efectuarea unui audit pentru fiecare localitate in parte, urmând ca documentatiile sa fie alaturate intr-un audit al zonei, este de parere sefa proiectului, Mihaela Vrabete. Un astfel de audit ar trebui sa cuprinda resursele, bugetele, problemele specifice, gradul de indatorare etc. „Sunt un fel de scheme, care pot fi corelate apoi intr-o schema largita, pe baza careia putem defini scopul de dezvoltare si mai apoi directiile de dezvoltare, toate la vedere. Investitorii nu vin pentru ca nu vad. Ei stiu sa caute, asadar trebuie sa le aratam tocmai prin aceasta strategie de dezvoltare“, a spus Mihaela Vrabete.
