Institutiile doljene au ramas repetente la capitolul coruptie. Aceasta este concluzia unui raport realizat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ) si Institutul pentru Politici Publice (IPP), care au analizat activitatile structurilor teritoriale ale DNA, cele ale comisiilor de cercetare a averilor de pe lânga Curtile de Apel si situatiile de incompatibilitate.
Institutia prefectului, primarii, viceprimarii, functionarii publici din subordinea acestora, presedintele si vicepresedintii Consiliului Judetean Dolj, consilierii locali si judeteni, functionarii publici din cadrul Directiei Judetene a Finantelor Publice au fost monitorizati pentru a se depista eventualele cazuri de incompatibilitate. Raportul a vizat si performantele institutiilor doljene cu atributii in prevenirea si combaterea coruptiei, care in ultimii zece ani nu au reusit sa identifice nici „un mare corupt“, unul dintre motive fiind si faptul ca numarul de procurori locali anticoruptie este in continuare prea mic, in medie trei intr-un judet, in comparatie cu cele peste 30 de dosare pe care le au de solutionat. In plus, Serviciile Teritoriale Anticoruptie (STA) dispun si de un numar mic de specialisti, la nivelul judetului Dolj fiind doar unul singur, specializat in finante-contabilitate, iar singurele lor atributii sunt de natura executionala, si nu manageriala sau decizionala. Aceste servicii nu realizeaza rapoarte de activitate care ar fi utile pentru informarea publicului, acestea regasindu-se totusi in raportul anual al DNA. STA Dolj a solutionat in acest an 16 dosare, sase dintre ele cu neinceperea urmaririi penale. Intr-un singur caz STA Dolj a dispus masuri preventive cum ar fi obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, iar sapte dosare instrumentate de STA Dolj in perioada ianuarie – martie 2006 au fost solutionate cu condamnari.
In institutii bântuie functionari incompatibili
Nu le sunt straine autoritatilor doljene nici conflictele de interese si incompatibilitatile din institutiile publice pe care reusesc cu greu sa le combata.
Prefectura Dolj a descoperit si a rezolvat anul trecut cinci cazuri de incompatibilitate in rândul alesilor locali si al functionarilor publici din alte unitati administrativ-teritoriale. Sesizarile au venit din partea secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale si in toate cazurile s-a emis un ordin privind incetarea de drept a mandatului. Un singur ordin a fost atacat in instanta de contencios administrativ, litigiul fiind inca pe rolul instantei de judecata. Si in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj au fost descoperite incompatibilitati la 48 de functionari publici.
Bani primiti de la rude
Cei zece ani de intensa activitate a comisiilor de verificare a averilor au fost impartiti in trei mari perioade: 1997 – 1998, verificarea prefectilor si a subprefectilor, in 87% din cazuri controlul fiind formal; 2001 – 2002, verificarea politistilor; 2005 – 2006, perioada presiunii publice in care au fost verificati pentru prima data inalti demnitari.
Conform raportului, la Comisia de Cercetare de pe lânga Curtea de Apel Craiova, cu toate ca a primit cereri de cercetare din partea guvernului, sesizarea guvernamentala a fost interpretata ca o informare a acesteia cu privire la nedepunerea in termen a declaratiei de avere.
Comisia de cercetare a averilor de pe lânga Curtea de Apel Craiova, desi formal a declansat controlul, nu a mai ajuns sa stabileasca perioada controlata pentru ca persoanele cercetate si-au depus declaratia de avere de la sfârsit de mandat. „La baza tuturor celor sapte dosare s-a aflat omisiunea cercetatilor (fosti prefecti sau subprefecti) de a depune declaratiile de avere in timp de 15 zile de la incetarea mandatului, conform prevederilor Legii nr. 115/1996. Dupa sesizarea formulata de SGG si o data ce a fost demarata procedura de cercetare, toti cei cercetati au depus la dosar dovada de depunere a declaratiei de avere“, se arata in sinteza Comisiei de Cercetare a averilor de pe lânga Curtea de Apel Craiova.
Cea de-a doua perioada, de verificare a averii politistilor, este cea in care au fost dispuse cele mai multe trimiteri in judecata, dar, cu toate acestea, nu a existat nici o hotarâre definitiva de confiscare a averilor, politistii având justificari originale – „100.000.000 de lei imprumut nerestituit primit de cercetat de la martorul M.G., casatorit cu sora cercetatului. 150.000.000 de lei imprumut nerestituit primit de la tatal cercetatei“.
Cercetati de rang inalt
In perioada 1996 – aprilie 2006, Curtea de Apel Craiova si Comisia de Cercetare de pe lânga Curtea de Apel au emis 16 ordonante de clasare, trei trimiteri in judecata, cinci ordonante de clasare fiind in rejudecata si o rejudecare in recurs. Cu toate ca in aceasta perioada au fost cercetati fosti prefecti sau subprefecti care au uitat sa depuna declaratiile de avere in termenul legal de 15 zile de la incetarea mandatului, un colonel, un plutonier major de la Politia Rutiera, un lucrator la IPJ Olt – Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei, un sef de post de comuna, un locotenent colonel-sef birou Politia Economico-Financiara, un procuror de la Parchetul de pe lânga Tribunalul Olt si un director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Craiova, Nicolae Radu, coordonatorul raportului, considera ca munca a fost in zadar.
„Oamenii au muncit, dar in zadar, pentru ca atât la nivel national, cât si regional lupta impotriva coruptiei este pierduta de autoritati. De cele mai multe ori se lupta cu morile de vânt pentru ca nu sunt sprijinite nici de mediul legislativ, iar absenta probelor si incompetenta unor magistrati contribuie la esecul serviciilor teritoriale anticoruptie si al institutiilor publice care nu solutioneaza incompatibilitatile functionarilor proprii“, a explicat Nicolae Radu.
