24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateRovine - un cartier neterminat

Rovine – un cartier neterminat

Cartierul craiovean Rovine s-a vrut de la inceput mai „aerisit“ decât celelalte cartiere de blocuri ale municipiului. Caselor de aici le-au luat locul blocurile de locuinte imediat dupa cutremurul din 1977. Au trecut de atunci aproape 30 de ani, iar lucrarile n-au fost terminate nici pâna acum.


Una dintre zonele care, din punct de vedere edilitar, au avut cel mai mult de suferit dupa 1989 in municipiul Craiova este cartierul Rovine. Acesta a ramas aproape izolat de restul orasului, intrucât la momentul rasturnarii regimului comunist nu se realizasera inca soselele de legatura cu principala artera a orasului – Calea Bucuresti.


14.000 de apartamente pentru 50.000 de locuitori


Initial, cartierul era doar o mahala cu case insiruite pe ulite inguste. Locuiau aici mai ales ceferistii, care erau aproape de locurile lor de munca. Zona a fost destul de serios afectata la cutremurul din 4 martie 1977, astfel ca autoritatile comuniste au luat decizia de demolare imediata a tuturor caselor care nu se potriveau cu viziunea de urbanizare cu orice pret din acea vreme. Doar câteva case si o biserica au scapat atunci de buldozerele care radeau totul in cale.


Nici nu se asternuse bine praful in urma buldozerelor, ca planul noului cartier, conceput de arhitectul Radu Brindusoiu, era deja gata. La proiectarea cartierului, arhitectul Brindusoiu a incercat sa evite un fenomen care se manifestase in alte doua cartiere (Craiovita Noua si Brazda lui Novac) – este vorba despre asa-numitele plombari, constând in indesirea imobilelor prin amplasarea ulterioara, prin reproiectare, a unor noi blocuri intre cele existente. Planul cartierului prevedea construirea de blocuri care sa insumeze circa 14.000 de apartamente, in care sa locuiasca aproximativ 50.000 de oameni.


Adio tramvai, adio bulevard!


A venit insa 1989. Demolarile au incetat, spre bucuria a mii de oameni care si-au vazut salvate casele ridicate cu truda. A incetat insa si procesul de sistematizare a cartierului Rovine, care nu numara in prezent decât circa 28.000 de locuitori. Cea mai mare suferinta a zonei o reprezinta lipsa unor legaturi convenabile spre zona centrala si de sud a orasului, mai precis spre Calea Bucuresti.


Prin Rovine trebuia sa treaca cea de-a doua linie de tramvai, proiectata sa plece de la gara si sa urmeze fosta strada Reforma Agrara (in prezent strada Fratii Golesti). Ar fi fost asigurata astfel o legatura a cartierului catre Piata Centrala si Calea Bucuresti, pe un bulevard cu patru benzi de circulatie, plus tramvaiul, care ar fi asigurat transportul pâna in zona sudica – Romanesti. Ultimul plan de sistematizare a orasului, intocmit de arhitectii municipalitatii, nu mai include insa aceasta varianta, considerându-se ca primaria nu va avea niciodata suficienti bani pentru a doua linie de tramvai si un asemenea bulevard pe axa nord – sud.


Trafic greoi


Alta legatura a cartierului Rovine cu Calea Bucuresti a ramas la rândul ei neterminata. Bulevardul care a fost in parte realizat si care trece prin fata actualei fabrici de margarina se opreste brusc. Ar fi trebuit sa se intersecteze cu Calea Bucuresti undeva intre Fabrica de pâine si Facultatea de Mecanica, apoi sa continue spre Sarari-Siloz pe actuala strada Henri Coanda, pâna in strada Caracal. Aceasta varianta mai exista inca pe hartile arhitectilor craioveni, insa nimeni din primarie nu poate spune daca va deveni vreodata realitate.


Asa se face ca, in prezent, iesirea din cartierul Rovine cu masina se face doar pe strazi inguste si intortocheate. Traficul se desfasoara cu greutate pe strazi precum Petre Ispirescu, unde, in ciuda indicatoarelor „Oprirea interzisa“, soferii „smecheri“ opresc fara jena, incurcând circulatia, mai ales in campusul universitar.


Denumire istorica


Denumirea cartierului provine de la strada Rovine, care strabatea odinioara zona. La rândul ei, aceasta strada pare sa-si fi capatat numele dupa batalia de la Rovine din 1394, când Mircea cel Batrân i-a infrânt pe turcii condusi de sultanul Baiazid. „In legatura cu locul in care s-a dat aceasta batalie, exista mai multe ipoteze. O prima ipoteza se refera la faptul ca batalia ar fi avut loc la marginea Craiovei, in lunca Jiului, dovada fiind faptul ca, in urma sapaturilor arheologice, au fost descoperite aici arme de secol XIV, care se afla acum la Muzeul Olteniei. Alti istorici afirma ca batalia ar fi avut loc undeva in zona Oltului, in drum spre capitala de atunci, Târgoviste. A treia varianta este ca au avut loc doua batalii, una in octombrie, iar alta in mai. Noi, cu izul patriotic oltean, dar si pe baza descoperirilor arheologice, inclinam sa credem ca, dupa trecerea Dunarii, ostile otomane au fost intâmpinate mai intâi pe Valea Jiului, in zona Facaiului“, a mentionat prof. Ionel Turcin.


Nici spalatorie, nici cinematograf


Initial, planurile arhitectului Brindusoiu prevedeau construirea in Rovine a unui cinematograf si a unei spalatorii de tip occidental, unde cetatenii puteau veni sa-si spele rufele. Autoritatile comuniste nu au fost insa de acord cu aceste facilitati, considerate „un lux inutil“.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS