Istoria recenta a licitatiilor pe bani publici a scos la iveala multe situatii in care contractantii lucrarilor incaseaza sume impresionante fara sa faca mai nimic. Dupa câstigarea licitatiei, cea mai mare parte a lucrarilor, daca nu contractele in intregime, sunt executate de alte firme decât cele care au participat la licitatii.
Pe plan local, nu putine au fost situatiile in care s-au intâlnit cazuri de genul celor mentionate. De pilda, unul dintre contractele pe bani publici cu probleme care a iesit recent la iveala a fost cel pentru finalizarea investitiei la blocul G 8 din Filiasi. Antreprenor general al lucrarii era SC Atlas SA, dar de lucrari se ocupa societatea General Comi SA. Anul trecut, executantul nu a lucrat nimic, desi primise finantare din partea Consiliului Judetean (CJ) Dolj in valoare de circa trei miliarde de lei. In cele din urma, contractul a fost reziliat. Alt exemplu mediatizat la vremea respectiva a fost contractul de executie pentru locuinte derulat prin Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), finantat de la bugetul de stat. Executia unora dintre casele ANL din Craiova a fost cesionata de SC Cora SA, semnatarul contractului (in valoare de circa 500.000 de euro), catre SC Erbasu Expert Construct SA.
La o cercetare ulterioara a organelor de control, s-a dovedit ca cesiunea nu fusese in regula.
O lucrare de dimensiuni mai mari este cea privind modernizarea centrului Craiovei. Aici, doua firme asociate executa mai mult de jumatate din contract, desi antreprenor general este o firma din Bucuresti, SC UTI International SRL. Aceasta este asociata cu SCT Bucuresti si SC Domarcons SA Craiova. Din valoarea totala a contractului, in valoare de aproape 5,8 milioane de euro, antreprenorului general ii revin 42,07%. Domarcons are 9,32%, iar SCT – 48,61%. Practic, 58% din lucrari nu sunt executate de antreprenorul general.
Firma italiana, constructori români
O situatie deosebita este cea a lucrarii privind construirea statiei de epurare a apelor uzate din Craiova, finantata din fonduri europene. Lucrarea a fost adjudecata de firma italiana Termomecanica Ecologia, la valoarea de 24,5 milioane de euro, fondurile fiind asigurate prin programul ISPA. Termenul de finalizare: 11 februarie 2007. In august 2003, lucrarea a fost subcontractata firmei Alco Plus din Braila. Aceasta, la rândul ei, nu a respectat nici un termen de executie, invocând ca nu este remunerata pentru lucrari. In iunie 2004, italienii au reziliat contractul cu societatea braileana. Ulterior, Termomecanica Ecologia a subcontractat lucrarea catre mai multe firme, care au renuntat si ele pentru ca nu si-au primit banii. Recent, primaria craioveana a propus Ministerului de Finante, prin care se deruleaza fondurile aferente investitiei, rezilierea acestui contract si organizarea unei alte licitatii. „Nu au facut mai nimic la acea lucrare. Este executata in proportie de 20%, asa ca am propus ministerului de finante rezilierea contractului cu firma italiana“, a spus primarul Antonie Solomon. Acesta a afirmat chiar ca italienii au subevaluat investitia pentru a câstiga licitatia.
„Au cerut mai putin cu cinci milioane de euro ca sa câstige si apoi s-au trezit ca nu pot face fata. De lucrat au lucrat tot cu ai nostri, credeti ca veneau ei cu utilaje si oameni din Italia? Daca nu au platit, oamenii au plecat“, a mai afirmat primarul. Exemple de genul celor enumerate mai sus sunt multe, iar reteta „succesului“ este simpla. O firma cu nume, experienta si influenta participa la licitatie si o câstiga, apoi subcontracteaza parti din lucrare (uneori intregul contract) catre alte firme. Bineinteles, titularul de contract isi opreste partea fara sa faca mare lucru. Cum la licitatiile pe bani publici pretul scazut este un criteriu determinant, nu de putine ori s-a intâmplat ca firmele sa subevalueze investitiile pentru a câstiga contractele. Ulterior, lucrarile fie sunt slabe calitativ, fie sunt abandonate de constructori.
UE da militaria jos din pod
Specialistii in domeniu afirma ca o data cu aderarea tarii noastre la UE, domeniul constructiilor va suferi transformari radicale, care sa nu mai permita situatii de genul celor enumerate mai sus.
Printre reglementarile pe care statul intentioneaza sa le faca se numara si obligatia firmelor de a obtine certificate de calificare profesionala in domeniu. Acestea vor conditiona, printre altele, si accesul oricarei firme la banii statului. Astfel, firmele vor fi obligate sa se inscrie intr-un registru profesional al intreprinderilor din constructii, care va fi tinut de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT). Inscrierea la Oficiul Registrului Comertului (ORC) va fi conditionata de prezenta in acest registru si va asigura dreptul de a opera pe piata in domenii bine precizate, cum ar fi lucrari de drumuri, constructii imobile, instalatii, amenajari interioare si lucrari de o anumita marime. Deocamdata, inscrierea in acest registru se va face in baza declaratiilor pe propria raspundere si angajamentelor asumate (privind structura organizatorica, tehnologiile folosite si modul de asigurare a calitatii). Daca acestea nu sunt respectate in termen de un an, firmele vor fi radiate automat de la ORC. De asemenea, la achizitiile publice autoritatile se vor ghida dupa certificatele de buna purtare acordate firmelor (in urma unui audit).
Acest certificat nu va putea fi acordat firmelor aflate in lichidare, faliment, urmarire judiciara, cu datorii la bugetul de stat sau ai caror administratori au fost condamnati pentru greseli profesionale, coruptie sau frauda. Firma va fi certificata si pentru performantele economice, aplicarea certificatului de calitate ISO 9000 si calificarea personalului.
