24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateOficial aderam la UE, dar...

Oficial aderam la UE, dar…

Presedintele Comisiei Europene si comisarul european pentru extindere au confirmat ieri in fata europarlamentarilor aderarea României si Bulgariei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Oficialii europeni au pus insa conditii pentru a nu activa clauzele de salvgardare.


Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a felicitat ieri România si Bulgaria pentru eforturile depuse, care le-au permis celor doua tari sa fie pregatite pentru a adera la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si le-a urat bun venit in familia europeana. Rehn a prezentat in fata eurodeputatilor concluziile raportului intocmit de Comisia Europeana, concentrându-se asupra domeniilor in care cele doua tari trebuie sa mai depuna eforturi. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a declarat, la rândul sau, ca România si Bulgaria sunt pregatite pentru aderarea la UE la 1 ianuarie 2007. „Abia asteptam ca România si Bulgaria sa se alature Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007“, a spus Barroso, care a subliniat ca recomandarea aderarii celor doua tari la data stabilita este rezultatul unei „analize obiective, corecte si riguroase“ facute de Comisia Europeana. Bulgaria si România au dat raspunsurile corecte la conditiile puse de UE, au facut progrese, dar totusi exista domenii in care trebuie sa progreseze si mai mult, a precizat presedintele Comisiei Europene. El a afirmat ca ultimul val de extindere a Uniunii Europene, din 2004, a fost un mare succes, atât pentru UE, cât si pentru statele care au aderat. „Aderarea Bulgariei si României va marca o realizare istorica, in completarea celui de-al cincilea val al extinderii, care continua reunificarea familiei noastre europene“, a conchis Barroso.


România a inregistrat progrese mai mari in procesul de aderare si si-a armonizat intr-o masura mai mare legislatia cu aceea a Uniunii Europene, a declarat Olli Rehn, in prezentarea raportului de tara. Comisia Europeana recomanda totusi implementarea unui „mecanism de cooperare si verificare“ a progreselor inregistrate de România in domeniul justitiei, combaterii coruptiei si crimei organizate. Comisia va recomanda adoptarea unor masuri de salvgardare in cazul in care România si Bulgaria nu fac progrese in domeniile critice semnalate de raportul prezentat ieri, a avertizat Olli Rehn.


Ce riscam daca nu ne conformam


Oficialul european a anuntat o posibila reducere a fondurilor agricole, dar a precizat ca aceasta posibilitate se doreste a fi un stimulent si nu o sanctiune. Rehn a precizat ca exista riscul ca România si Bulgaria sa nu fie pregatite in domeniul gestionarii acestora pâna la data aderarii. Acesta a spus ca masura de reducere a fondurilor, in cazul in care cele doua tari nu indeplinesc cerintele UE, va fi luata dupa aderare, in 2007. In ceea ce priveste securitatea alimentara, comisarul pentru extindere a spus ca vor fi mentinute unele masuri restrictive si dupa aderare, de exemplu, embargoul asupra produselor din carne de porc si lactate, ceea ce inseamna ca acestea nu vor avea acces pe piata UE, dar vor putea fi comercializate pe piata interna a celor doua state. In domeniul juridic, Comisia va cere impunerea unor obiective obligatorii, iar daca acestea nu sunt respectate, prima sanctiune va fi nerecunoasterea deciziilor luate in tribunalele românesti. Clauza de salvgardare poate fi activata in urmatorii trei ani de la data aderarii. De asemenea, România si Bulgaria vor prezenta rapoarte asupra progreselor inregistrate in domeniile critice de doua ori pe an, primul urmând sa fie prezentat Comisiei in luna martie a anului viitor. Olli Rehn a cerut sprijinul europarlamentarilor pentru ratificarea tratatului de aderare a României si Bulgariei la UE in tarile in care documentul nu a fost inca adoptat, Germania, Franta, Danemarca si Belgia.


Oficialii – fericiti, dar realisti


Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu au salutat concluziile din raportul de monitorizare. Tariceanu a declarat ca românii au motive sa fie mândri astazi. „Intram in UE cu aceleasi drepturi si obligatii ca orice membru, iar dupa data intrarii vor fi noi oportunitati de investitii“. „Obiectiv asumat, obiectiv indeplinit“, a spus, la rândul sau, presedintele Traian Basescu. „Mai avem 27 de stegulete galbene, din zona mediocritatii, dar intram in mediul unde avem sansa sa traim mai bine. Prosperitatea nu vine fara munca si fara performanta“, a mai spus Basescu. Premierul bulgar Serghei Stanisev a salutat decizia Comisiei Europene de a permite aderarea României si Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007, adaugând ca momentul marcheaza „caderea autentica si definitiva a Zidului Berlinului pentru Bulgaria“.


La sacul cu bani al Uniunii Europene


România va primi, in perioada 2007 – 2013, peste 30 de miliarde de euro nerambursabile, din care 17 miliarde de euro vor intra sub forma fondurilor structurale, potrivit Delegatiei Comisiei Europene in România. Aderarea României la structurile comunitare va duce la acordarea de noi fonduri nerambursabile din partea Uniunii Europene, pentru a se reduce decalajul dintre regiunile Europei si promovarea unei dezvoltari economice si sociale echilibrate si durabile. Din totalul de 30 de miliarde de euro adoptate de Parlamentul European, România va aloca agriculturii si dezvoltarii rurale peste 11 miliarde de euro, cea mai mare suma. In schimb, România va contribui, in aceeasi perioada, cu 8 miliarde de euro la bugetul UE.


Ajutorul financiar acordat României de Comisia Europeana, prin programele de preaderare, pentru anul 2006, este de 1,155 miliarde de euro.


Prin programul PHARE, UE a sprijinit România in procesul de aderare inca din 1991. Dupa aderarea celor zece state, România si Bulgaria au ramas singurele beneficiare ale programului. Suma alocata (de Uniune României, prin programul PHARE 2006) este de 438,7 milioane de euro.


Uniunea Europeana a acordat României din 2000 pâna in 2006, prin programul ISPA, 2,04 miliarde de euro. Dupa aderarea grupului celor zece, in mai 2004, UE a marit cu 20% ajutorul acordat României din bugetul ISPA. Din 2005, România a primit anual cu 10% mai multi bani. In perioada 2000 – 2006, prin programul SAPARD, România a primit 150 de milioane de euro anual.


Din momentul aderarii, instrumentele de preaderare isi vor inceta valabilitatea, insa România se va conecta la alte resurse europene, dintre care cele mai importante vor fi fondurile structurale. Aceste fonduri sunt gestionate de Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intârzieri de dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, incadrarea profesionala a tinerilor si promovarea dezvoltarii rurale.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS