Muzeul Olteniei are in colectie zeci de mii de monede din aur si argint din timpul regilor macedoneni si imparatilor romani, obiecte bizantine si românesti, ceasuri si stilouri din aur. Toate piesele au o poveste. Vizitatorii pot afla cum a fost transformat un intreg tezaur din Mehedinti in lingouri, cum a fost batuta moneda unica europeana in secolul XV in Franta.
Muzeul Olteniei din Craiova se lauda cu o impresionanta colectie numismatica, aceasta adunând in total peste 350.000 de piese, dupa cum a precizat prof. dr. Toma Radulescu, seful Sectiei de istorie-arheologie din cadrul institutiei. „Avem circa 30.000 de piese din argint, 100 de monede din aur si doua din platina. Emisiunile se intind pe perioada sec. IV i.d.H. – 1944, când s-au pus in circulatie ultimele monede din aur. La acestea se adauga numeroase obiecte care au apartinut unor personalitati“, a afirmat prof. Radulescu.
Monedele din colectie sunt dintre cele mai diverse: starteri din aur pusi in circulatie de regii macedoneni Filip al II-lea, Lisimah si Alexandru cel Mare, cosoni dacici, monede romane din timpul imparatilor Nero si Traian (aureus), monede bizantine emise in timpul lui Justinian, Anastasios si Vasile al II-lea, dar si ducati venetieni sau ecu-courrone – monede batute de regele francez Carol al II-lea (datate 1400, 1420) si ducati unguresti din timpul lui Carol Robert de Anjou, Ludovic de Anjou si Sigismund de Luxembourg (sec. XIV-XV).
Tezaurul din Dudasu-Schelei, transformat in lingouri
Ultimele monede din aur românesti au fost batute in 1944, cu ocazia eliberarii Ardealului de germani. „A fost ultima data când s-au pus in circulatie monede din aur in numar mare. Au ajuns la populatie si ulterior au fost recuperate de comunisti cu forta“, a mai spus prof. Radulescu. Intrebat cât ar valora colectia, acesta a spus: „Valoarea este inestimabila. In afara de faptul ca sunt din metale pretioase, ele au o valoare istorica si ca obiecte rare. Cred ca se poate vorbi de cel putin cinci milioane de dolari“. O istorie deosebita o are descoperirea celui mai mare tezaur de monede din zona Olteniei. Este vorba de comoara de la Dudasu-Schelei, din judetul Mehedinti. Prof. Toma Radulescu isi aminteste foarte bine episodul, mai ales ca singurul expert in numismatica din zona a fost cel care a datat primele piese si si-a dat seama ca este vorba de ceva fabulos. „In 1983, a venit la mine un ofiter de la militia economica si mi-a adus un inel domnesc din aur, cu sigiliu. Mi-a spus ca se vorbeste prin Mehedinti ca tiganii de acolo ar fi descoperit o comoara. O mica parte din tezaur s-a recuperat. Tiganii din Schela Cladovei au gasit o imensa vistierie domneasca, obiectele din metal pretios fiind date la topit. Tezaurul este datat 1420 si a apartinut lui Mihail, fiul lui Mircea cel Batrân. Erau acolo monede sârbesti, ducati batuti in timpul lui Mircea cel Batrân, aspri turcesti etc. O parte din ele au fost transformate in lingouri“, a spus Radulescu.
Nicolae Romanescu, primarul mason
In afara de monede, in colectia muzeala exista sute de obiecte de podoaba: cercei romani, inele cu sigilii domnesti si bizantine, bratari bizantine din aur filigranat, paftale din argint, coliere.
La acestea se adauga si altele, printre care si ceasurile de aur ale lui Gheorghe Chitu, primul primar al Craiovei (intre 1864 si 1866), Alexandru si Aristia Aman (fondatorii bibliotecii judetene, care le poarta numele), dar si stiloul din aur cu care Nicolae Titulescu a semnat toate tratatele importante in care România era parte. In fine, la colectie putem adauga doua ace de cravata din aur, dintre care unul a apartinut lui Petrache Romanescu, tatal lui Nicolae P. Romanescu, cel mai longeviv primar al Craiovei (1898-1899, 1901-1905, 1914-1916 si 1929). Despre aceasta piesa, prof. Toma Radulescu a tinut sa faca o dezvaluire interesanta: „Acul de cravata din aur este incrustat cu 12 diamante, un simbol al masonilor francezi. Atât Petrache Romanescu, cât si fiul sau, Nicolae, au fost membrii unei puternice loji masonice care a avut sediul la Craiova in acea perioada“. Intregul tezaur al Muzeului Olteniei va putea fi admirat in curând de publicul larg, in cadrul unei expozitii care va fi deschisa pe 4 octombrie.
