16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateLunca Dunarii - intre agricultura si turism

Lunca Dunarii – intre agricultura si turism

Dupa aproape o jumatate de an de la inundatiile provocate de revarsarea Dunarii, deciziile pe care autoritatile le iau in privinta Luncii Dunarii se bat cap in cap. Pe de-o parte, guvernul a anuntat ca a adoptat un program de redimensionare ecologica si economica a zonei, ce are in plan si pastrarea fostelor balti, in timp ce Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF), sucursala Dunare – Olt, a inceput desecarile.


Fostele balti ale Dunarii, desecate prin anii ’70 pentru a fi redate agriculturii, sunt din nou acum, dupa revarsarea apelor, un punct de atractie pentru doljeni, care in aceasta vara au luat cu asalt zonele din Lunca Dunarii. Investitorii straini au speculat acest lucru si au cumparat terenurile de sub apa. Cu toate acestea, in Lunca Dunarii s-a inceput desecarea. Patru statii de pompare din incinte au fost puse in functiune, deoarece autoritatile judetene nu au primit nici o informare din partea guvernului de pastrare si valorificare a baltilor Dunarii. „Deocamdata nu am primit nici un raspuns de la guvern in privinta pastrarii baltilor Dunarii. Nivelul apei a scazut destul de mult si am reusit sa punem in functiune statiile de desecare Ianos, Butoi, Malaiani si Nedeia si sa pompam apa din incinte“, a spus Daniela Prodan, director ANIF Dolj.


Mai-marii de la Bucuresti au prezentat un program de „redimensionare ecologica si economica a Luncii Dunarii“, care se va desfasura in perioada 2007 – 2010 si va cuprinde stabilirea unor noi linii de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor, reconsiderarea activitatilor economice din incintele indiguite, stabilirea unui regim de inundare dirijata in vederea stocarii de apa in perioadele de niveluri maxime pe Dunare. In plus, programul cuprinde si renaturarea fostelor lacuri, reintegrarea lor in circuitul hidrologic natural, restaurarea echilibrului hidrologic, ecologic si a functiilor naturale specifice zonelor umede si dezvoltarea in aceste zone a activitatilor traditionale – pescuit, pasunat, ecoturism.


Se inchid bresele din digul de la Dunare


Pâna la finalul acestui an va fi elaborat un studiu care sa evidentieze terenurile cele mai potrivite pentru crearea de zone umede si poldere in sectorul Dunarii si se vor calcula costurile pentru indiguirea tuturor localitatilor din zona. Acest studiu va arata avantajele si dezavantajele indiguirii, respectiv renaturarii, pentru toate terenurile din zona, si va propune si alte actiuni ulterioare de amenajare a Luncii Dunarii. Pentru realizarea acestui studiu este estimata suma de sase milioane de lei noi, dintre care 1,2 milioane sunt necesare pentru prima etapa a studiului, aceea de reproiectare a liniilor de aparare a localitatilor. Pâna la finalizarea studiului si inceperea lucrarilor de amenajare a Luncii Dunarii, ANIF Dolj va incepe inchiderea breselor din digul de la Dunare. „Incepând din aceasta saptamâna vor demara lucrarile de inchidere a breselor de la Ianos si Sarata de care se vor ocupa Hidroconstructia Portile de Fier, respectiv Hidroconstructia Slatina. Pentru celelalte trei brese nu s-au stabilit constructorii, dar estimam ca lucrarile sa se finalizeze pana la sfârsitul lunii noiembrie“, a explicat Daniela Prodan.


Autoritatile judetene vor turism in Lunca Dunarii


Chiar daca autoritatile judetene nu au primit nici o informare din partea guvernului cu privire la „soarta“ baltilor dn Lunca Dunarii, acestea sustin mentinerea si valorificarea fostelor lacuri. Nici Directia Apelor Jiu (DAJ) Craiova, institutie care ar trebui sa aiba in administrare luciurile de apa, nu cunoaste situatia acestor balti. „Deocamdata nu am primit nici o informare oficiala in legatura cu baltile din Lunca Dunarii. Noi am fi proprietarii apei, dar terenurile de sub apa sunt considerate terenuri agricole si apartin oamenilor din zona. Stiu ca foarte multi investitori au cumparat terenurile de sub apa, dar, atâta timp cât nu stim daca aceste balti vor fi pastrate, noi nu putem sa ne implicam. Personal, eu as opta pentru mentinerea si valorificarea acestor lacuri pentru ca terenul acela nu a fost si nu va fi niciodata potrivit pentru agricultura, mai ales acum când sub apa sunt tone de mâl adus de Dunare“, a declarat Stefan Stoica, directorul DAJ Craiova. Si Dumitru Cernatescu, arhitectul-sef al judetului, sustine pastrarea baltilor Dunarii. „Nu va mai gânditi numai la porumb si grâu pentru ca, o data cu intrarea in structurile europene, Dunarea va fi ca un bulevard european, pe care vor circula turisti ce vor aduce venituri“, a spus Cernatescu in cadrul unei intâlniri la care au participat primarii celor 20 de localitati din sudul judetului Dolj si reprezentantii doljeni ai institutiilor implicate in refacerea Luncii Dunarii. Acesta a fost sustinut si de mai-marii judetului, care considera ca trebuie respectate normele europene de refacere a coridorului verde. „Se poate crea un culoar de dezvoltare economica pe cursul Dunarii. Cum terenurile agricole din Lunca Dunarii nu erau la fel de productive ca acelea din vestul judetului, putem sa valorificam lacurile facute de Dunare. La un moment dat, o plimbare cu barca poate aduce venituri mai mari decât un hectar de pamânt“, a declarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea. Si Ion Prioteasa, presedintele Consiliului Judetean Dolj, considera ca lacurile din Lunca Dunarii constituie un avantaj pentru Dolj. „Trebuie sa luam exemplul tarilor din amonte, care si-au amenajat cursul Dunarii, sa refacem coridorul verde si sa profitam de lacurile Rast, Bistret, Suhaia, Potelu, care s-au format din nou, pentru ca specialistii considera ca suprafetele umede si luciurile de apa vor ramâne“, a explicat Prioteasa.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

3 COMENTARII