Celor mai multi craioveni le este binecunoscuta Biserica „Hagi Enus“, de pe strada A.I. Cuza. Putini stiu insa ca Nicolae Ceausescu a ctitorit acest lacas de cult.
In dreapta intrarii in Biserica „Hagi Enus“ a fost instalat in 1988 un panou pe care se arata ca lacasul de cult a fost zidit de catre „jupan Nic. C.“. Pare straniu ca un ctitor de biserica sa fie pomenit doar cu initialele. Si mai straniu este insa ca „Nic. C.“ este, de fapt, Nicolae Ceausescu.
„Jupan Ceausescu“
Nu este insa vorba despre fostul presedinte al României comuniste, ramas in istorie drept un mare demolator de biserici, ci de un omonim al sau, care a trait cu vreo doua secole in urma. Caci Biserica „Hagi Enus“ a fost construita intre anii 1792 – 1800 de catre „jupan Nicolae Ceausescu, jupan Dumitrache Sandulache biv vel clucer, Ion Bacanu, Mihai Cojocaru, Ion Sapunaru si alti mahalagii si negustori straini“, conform pisaniei din pridvorul bisericii. Doar ca, in vremea comunismului, numele presedintelui nu putea fi asociat unei biserici, astfel ca a devenit „Nic. C.“.
Vechimea bisericii este mai mare decât cea trecuta in pisanie, lacasul fiind ridicat pe ruinele altuia mai vechi. Amintitul Ceausescu, cel din urma cu 200 de ani, era jupân cu stare in Craiova de atunci. Impreuna cu sotia sa, Dina, el a adoptat un alt Nicolae, care i-a luat numele de Ceausescu, o stranie asemanare cu contemporanii Nicolae si Nicu Ceausescu… De fapt, Nicolae Ceausescu – fiul (sau Ceausescu jr., cum ar zice americanii) – pare sa fi fost frate ori alta ruda apropiata a lui Hagi Enus. Este vorba despre alt bogat negustor craiovean, Hagi Enus Costa Petru, grec de origine, pe seama caruia a fost pus lacasul de cult. Cu toate astea, Nicolae Ceausescu senior este ctitorul, el tinând atât de mult la biserica respectiva, incât prin diata (testamentul) sa din aprilie 1804 a daruit bisericii toata averea sa, inclusiv un han, cel „al Ciolacului“.
Hagi Enus, oprimat de Vladimirescu
Ctitorita in mahalaua de lânga târgul de saptamâna de acum doua veacuri, cam pe la marginea orasului din acele vremuri, Biserica cu hramul „Toti Sfintii“ a purtat denumiri diferite. I s-a spus Biserica Târgului de Afara, Biserica de la Hagiu, iar ulterior Hagi Enus. A fost reparata in mai multe rânduri, iar in 1941, la insistenta preotului Balasa, i-a fost refacuta pictura.
Cât despre negustorul Hagi Enus, putem spune ca a avut o soarta stranie. Pe 8 martie 1821, l-a imprumutat chiar pe slugerul Tudor Vladimirescu, ce „ridicase tara“, contribuind cu bani la mersul revolutiei: „Inscrisei supt semnatura slugerului Theodor, coprinzator ca lei 4.953 am primit de la chir Hagi Enus, pentru trebuinta cheltuielilor norodului tarii, ce este ridicat spre folosul de obste a toata tara, care bani si vreme cuviincioasa sa aiba a-i raspunde (restitui – n.r.) fara nici un cuvânt“. Daca alti negutatori si-au primit inapoi banii imprumutati, nu la fel s-a intâmplat si cu Hagi Enus, despre care Vladimirescu a mentionat ulterior: „cu totul sa se izgoneasca din tara, nu s-a purtat ca un negustor, din care cauza s-a facut mare pradaciune tarii, sa se duca de unde a venit“.
Coincidenta stranie
Vizavi de Biserica „Hagi Enus“ se afla odinioara casa avocatului Nicu Pompilian, cel care-i aparase pe comunisti in procesele din 1934, unde a fost prezent si Nicolae Ceausescu al zilelor noastre. Casa a fost demolata prin 1987, in urma unui decret de sistematizare, semnat de… Nicolae Ceausescu. Nu ctitorul. Celalalt Ceausescu…
Material realizat cu sprijinul Academiei Române si al avocatului Ion St. Diaconu
