24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateIstorie de 25 de secole

Istorie de 25 de secole

Istoria consemneaza pe actualul teritoriu al Craiovei existenta unor asezari omenesti de doua milenii si jumatate. Cea mai importanta localitate din Oltenia a avut un rol important de-a lungul vremii.


Una dintre asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei (zona Mofleni) a purtat numele de Pelendava, datând din perioada 400 – 350 i.d.H., dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea d.H., romanii au construit aici un castru, intâi din valuri de pamânt intarit (in timpul imparatului Traian, 98 – 117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117 – 138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare.


Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana – o harta a Imperiului Roman, realizata la initiativa imparatului roman Caracalla. Anul 225 (când s-a definitivat aceasta harta – in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.


Familia Craiovestilor


Numele de Craiova pare sa vina de la mosia puternicilor boieri Craiovesti pe care era asezat târgul prin secolul XV, iar dupa prima jumatate a secolului al XVI-lea, Craiova este numita frecvent oras.


Familia Craiovestilor – la hotarul secolului XV – detinea peste 100 de sate. Aceasta putere economica i-a creat un statut de autonomie politica atât de larga, incât domnii aflati in scaun nu se puteau mentine fara alianta cu aceasta adevarata dinastie boiereasca.


De-a lungul vremii, din rândul familiei Craiovestilor s-au ridicat domnitori de seama: Neagoe Basarab (1512 – 1521), Radu de la Afumati (1522 – 1529), Radu Serban (1602 – 1611), Matei Basarab (1632 – 1654), Constantin Serban (1654 – 1658), Serban Cantacuzino (1678 – 1688), Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714).


Bania Craiovei


Aparuta in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Banie de Craiova a devenit intr-un timp relativ scurt cea de-a doua institutie politica importanta, dupa domnie. O data cu ridicarea lui Neagoe Basarab ca domn, in 1512, Marele Ban preia pentru teritoriul din dreapta Oltului atributiile domniei, dispunând si de o cancelarie in cadrul careia se redacteaza acte dupa forma celor domnesti. Dupa o perioada de criza, datorata indeosebi tentativelor agresive ale turcilor pentru instaurarea unei dominatii efective in Tara Româneasca, Marea Banie ajunge din nou o institutie de prim ordin in timpul lui Mihai Viteazul. In acea vreme, orasul constituia un important centru politic si militar. Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La Revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de craioveni. Apoi, in 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Radulescu si craioveanul Costache Romanescu.


Capitala


In 1770 – 1771, din cauza starii de razboi (Bucurestiul era disputat intre ostile rusesti si cele turcesti), Cetatea Banilor a indeplinit si rolul de capitala a Tarii Românesti, domnitorul Emanuel Giani Rosetti urmarind de aici desfasurarea ostilitatilor.


Invazii


Craiova a avut de suferit la sfârsitul secolului XVIII din cauza transformarii orasului in teatru de razboi, a epidemiilor si incendiilor. Pot fi amintite distrugerile si invaziile repetate ale cetelor de pazvangii de peste Dunare (soldatii pasei Vidinului, Pazvan-Oglu) in 1799, 1800, 1801.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII