Stramutarea Rastului pe câmpul de la Via Boierului incepe sa semene din ce in ce mai mult cu Legenda Mesterului Manole – autoritatile stabilesc ziua ceva si totul se schimba peste noapte. Dupa ce in urma cu doua luni satenii au fost de acord cu stramutarea si cu schimbul de terenuri, acum peste 100 de persoane refuza sa isi instraineze pamântul.
Autoritatile judetene sunt pe punctul de a capitula in fata problemelor fara sfârsit din Rast si sunt din ce in ce mai putine voci care sustin stramutarea localitatii. Proprietarii de terenuri din Noul Rast nu mai vor sa vânda, firmele care trebuie sa construiasca drumurile si casele din noua localitate nu pot demara lucrarile, iar la orizont se zaresc o suta de procese specifice exproprierii. „Marti, la intâlnirea cu secretarul de stat in Ministerul Transporturilor si Constructiilor (MTCT), Ioan Andreica, am incercat sa explicam ca stramutarea se poate opri pentru ca oamenii s-au intors deja in vechiul sat si au inceput sa isi construiasca o camera in care sa stea la iarna, dar domnul Andreica ne-a explicat ca Rastul se afla pe o harta cu risc ridicat de inundatii si ca aici nu se mai poate construi nimic“, a spus presedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Vindeti sau vine exproprierea!
Din cauza celor 119 proprietari care refuza sa-si vânda pamântul, autoritatile au declansat procedura de expropriere. Consiliul Local din Rast, intrunit marti intr-o sedinta extraordinara, a hotarât exproprierea, iar luni aceasta va fi aprobata si intr-o sedinta a CJ Dolj. Cu toate ca pe usa primariei troneaza de doua zile anuntul prin care locuitorii din Rast sunt anuntati ca a fost declansata procedura de expropriere pentru utilitate publica a terenurilor din Noul Rast, satenii mai pot inca sa-si vânda terenul primariei. Ce i-a determinat pe oamenii din Rast sa refuze vânzarea sau schimbul de teren este una dintre intrebarile la care autoritatile au raspunsuri diferite. Presedintele CJ Dolj a declarat ca unul dintre motive este ca satenii care au teren in Noul Rast au casele in picioare in Vechiul Rast. „Cei care nu au suferit de pe urma inundatiilor si care au case intacte spera ca daca terenul lor va fi in intravilan pot scoate un pret mai bun pe el sau isi pot face inca o casa. Mai sunt unii pentru care pamântul este singura sursa de hrana. Cum vad ca sinistratii s-au intors la casele lor si au inceput fie sa construiasca, fie sa isi duca traiul de zi cu zi, considera ca nu mai este nevoie de stramutare“, a explicat Prioteasa.
Strainii bat primaria la pretul terenului
Singurul care a ramas fidel stramutarii Rastului este primarul Iulian Silisteanu, care are incredere in sateni si spera ca acestia se vor razgândi si vor vinde pâna luni. „S-au intors ca sa stea la umbra unui pom, ca ardea sufletul in ei in corturi si in modulare, dar acoperis deasupra capului tot nu au si vor sa se stramute pentru ca stiu ca asta e singura solutie“, a spus primarul. Silisteanu a gasit si motivul pentru care localnicii s-au razgândit in privinta vânzarii terenurilor din Noul Rast – prin sat bântuie straini care ofera un pret mai mare. „Oamenii spun ca un italian care cumpara mlastinile si un arab care vrea si el pamânt in Rast isi pun oamenii sa dea mai multi bani pe pamânt si astfel satenii se razgândesc. Dar sunt convins ca pâna luni vor vinde multi, ca deja au inceput sa vina aici sa ceara lamuriri“, a precizat primarul. Pentru moment insa doua firme care trebuie sa ridice 80 de case nu pot incepe lucrarile, iar cele trei care trebuie sa construiasca drumuri in trei sectoare ale Noului Rast au semnat contracte pentru terenuri care sunt proprietate privata. Daca autoritatile nu vor convinge satenii sa vânda, toamna si iarna se anunta pline nu numai de case si drumuri de construit, ci si de procese intre statul român si rasteni.
