Terenurile din Noul Rast vor fi cumparate de consiliul local de la actualii proprietari. Aceasta este solutia cea mai rapida pentru rezolvarea situatiei juridice a terenurilor de la Rast, care a dat mari batai de cap autoritatilor doljene si a tinut in sah inceperea lucrarilor de reconstructie.
Timp de doua saptamâni, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului ( MTCT), Prefectura si Consiliul Judetean (CJ) Dolj s-au criticat si si-au pasat rezolvarea situatiei juridice a terenurilor din Rast amenintând ca lucrarile, fie ele de reconstructie a caselor sau a drumurilor, nu vor incepe pâna ce sinistratii nu vor fi proprietarii terenurilor din Noul Rast. Solutia salvatoare nu a gasit-o Directia Juridica din cadrul Prefecturii Dolj, care trebuia sa ofere asistenta juridica Primariei Rast, ci un notar dintr-un oras de provincie si primarul Rastului, Iulian Silisteanu. „Luni am discutat cu un notar din Bailesti care mi-a spus ca solutia cea mai simpla si mai rapida este ca primaria sa cumpere terenul din Noul Rast de la actualii proprietari si dupa aceea sa facem schimb de terenuri cu sinistratii din Rast. O parte din banii necesari achizitionarii celor 250 de hectare vor fi alocati din bugetul CJ Dolj“, a spus Iulian Silisteanu.
Vânzarea, profit mai mare decât exproprierea
In cadrul unei sedinte de lucru de ieri a autoritatilor implicate in reconstructia Rastului, autoritatile judetene au adoptat solutia cumpararii terenurilor de catre Primaria Rast, valoarea celor 250 de hectare fiind evaluata la cinci miliarde de lei.
Constantin Dascalu, vicepresentele CJ Dolj, a declarat ca astazi va incepe procesul de achizitionare a terenului, cele aproximativ cinci miliarde de lei fiind suportate in mare parte de CJ Dolj din depasirea cotelor de echilibrare judeteana, pentru ca Primaria Rast nu dispune decât de 600 de milioane de lei. „S-au prezentat doua solutii. Fie o sa se faca expropriere in interes public, in acest sens fiind necesare o hotarâre de consiliu local, una de consiliu judetean si o hotarâre judecatoreasca, fie Primaria Rast o sa cumpere pamânturile oamenilor si o sa le introduca in domeniul public. Am optat pentru a doua varianta. In cazul in care vor exista totusi proprietari care nu doresc sa vânda terenul primariei, se va incepe actiunea de expropriere in interes public. Oamenii trebuie sa stie insa ca, daca nu vor sa vânda, pretul obtinut prin expropriere va fi mai mic“, a explicat Dascalu.
Prefectura se declara vinovata
Odata rezolvata situatia juridica a terenurilor din Noul Rast, nici o institutie implicata in reconstructie nu se va mai putea plânge ca nu poate sa inceapa lucrarile. Cine este vinovat pentru faptul ca de doua luni sinistratii goniti din satul lor de apele Dunarii au stat pe niste terenuri care nu le apartineau, iar reprezentantii MTCT si CJ Dolj declarau ca nu pot construi pe o proprietate privata? Raspunsul l-a oferit chiar Eugen Marinescu, directorul Directiei juridice din cadrul Prefecturii Dolj, care pâna acum câteva zile „se spala pe mâini“ de aceasta problema, reprezentantii directiei declarând ca ei nu ofera decât consultanta juridica. „Vinovati pentru aceasta situatie sunt toti, si prefectura, si consiliul judetean, si mai ales Primaria Rast care nu a intreprins demersurile necesare. Pâna nu se va rezolva situatia terenurilor, nimeni nu se poate apuca de lucru. Problema ar putea fi rezolvata insa in maximum zece zile daca toate institutiile s-ar implica“, a declarat Marinescu.
Fiecare autoritate implicata in reconstructia Noului Rast pare sa fi avut la indemâna o solutie, dar lipsa de comunicare le-a obligat sa bata pasul pe loc, sa arunce responsabilitatile dintr-un birou in altul si sa astepte ca principala institutie interesata in rezolvarea acestei probleme, Primaria Rast, sa bata din poarta in poarta in cautarea unor solutii si sa le prezinte la masa tratativelor.
