14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateMonedele, bijuterii rare in magazine

Monedele, bijuterii rare in magazine

Nici nu au aparut bine, si monedele de unu, cinci si zece bani (RON) sunt aproape inexistente pe piata, spre nemultumirea cumparatorilor care nu-si primesc restul in magazine. Desi au putere de circulatie pâna pe 31 decembrie 2006, nici monedele de un leu si cele de 100 de lei vechi nu si-au mai facut aparitia de multisor in piata.


Una dintre provocarile cu care se confrunta craiovenii dupa denominare este reprezentata, in afara transformarilor din lei vechi in lei noi (si invers), de pretul psihologic. Astfel, in rafturile magazinelor stau laolalta o serie de produse al caror pret se termina in noua, respectiv 99 de bani. Mai exact, având in vedere ca pretul este de cele mai multe ori factorul-cheie in decizia clientului de a achizitiona sau nu un produs, comerciantii au gasit de cuviinta sa „reduca“ pretul cu un ban (100 de lei vechi) sau cu zece bani (1.000 de lei vechi). Drept urmare, iaurtul poate costa 1,49 RON, pâinea – 0,59 RON (59 de bani), fierul de calcat – 19,99 RON, iar televizorul cu ecran LCD – 5.999,99 RON.


Vânzatorii nu dau restul de unu sau zece bani


„Reducerea“ de unu sau zece bani nu este insa, in unele cazuri, decât scriptica, deoarece casierii nu dau intotdeauna rest, in cazul achizitionarii unui produs cu un asemenea pret. Fenomenul potrivit caruia comerciantii nu prea dau restul de unu sau zece bani ne-a fost sesizat de un cititor nemultumit de aceasta practica. „La nici o unitate din orasul nostru nu au (sau nu vor sa aiba) monede de un ban pentru a putea da rest. Am observat asta la unitati cu pretentii, care nu dau niciodata rest, ci rotunjesc, in favoarea lor, suma. In cursul unei luni, când zilnic trebuie sa cumparam câte ceva, se aduna si conteaza“, a declarat Ion Tofan, facând referire atât la institutiile unde-si achita facturile la utilitati, cât si la unele magazine mari si la standurile din târgurile comerciale.


Produsele cu valoare mica au valoare de rest


Majoritatea tinerilor craioveni intrebati despre acest fenomen au spus insa ca nu prea li se intâmpla sa nu le fie dat restul. Cei mai afectati de aceasta practica sunt insa pensionarii, carora restul ramas intr-un magazin si altul (de la 1,76 RON la 1,8 RON) le afecteaza bugetul. „Cinci bani de aici, zece de colo, intr-o saptamâna se aduna o pâine, pe care eu o pierd“, a declarat Florin Mihai, un pensionar nemultumit.


Unii craioveni sunt nemultumiti de gestul in sine de a fi privati de un drept al lor. „Daca nu as avea cinci bani, nu as putea cumpara ceea ce vreau. Nu ma deranjeaza insa daca-mi dau ceva in locul restului, pentru copil. Daca-mi dau insa ceva de care n-am nevoie, nu prea-mi convine“, a spus Ioana B.


Varianta de a da un produs (o guma, o ciocolata, o bomboana, un pachetel de unt) in locul restului e in special pe placul tinerilor. „E mai bine sa-mi dea ceva in schimbul restului decât sa nu-mi dea deloc“, a afirmat Elvira Scurtu.


Comerciantii spun ca nu exista monede in piata


Cei mai avantajati sunt insa craiovenii care-si fac cumparaturile din acelasi loc, care-i cunosc pe vânzatori si care beneficiaza astfel de o reducere de moment. „Exista o compensatie – uneori las eu, alteori vânzatoarea imi da chiar daca nu am suficienti bani la mine“, a spus Marian Stanel, un pensionar craiovean. Afirmatia este sustinuta si de reprezentantii magazinelor. „Noi avem cam aceiasi clienti. Uneori mai lasam de la noi, alteori mai lasa clientii de la ei. Oricum, in piata nu prea exista monede, iar la bancile comerciale schimba numai sume peste 1.000 RON“, a spus Camelia Nicolae, directorul magazinului Romarta Cosmetice.


De fapt, reprezentantii magazinelor inteleg, la rândul lor, importanta oferirii restului. „E dreptul lor, dar pe piata nu prea exista monede. Noi asiguram monede schimbând la bancile comerciale. Daca se intâmpla sa ramânem fara, oferim un produs cu valoare mica in schimb. Nu putem insa sa rotunjim preturile – daca o Eugenia costa 0,3 RON, e imposibil sa cerem 0,5 RON pentru ca nu sunt monede pe piata“, a spus Mihaela Purcarea, directorul magazinului Premier.


Agentii comerciali care solicita monetar pot fi numarati pe degete


Nu toate magazinele se preocupa insa sa aiba in permanenta maruntis. „In Craiova, putem numara pe degete agentii comerciali care solicita monetar – nu sunt mai multi de zece. Acestia au preferinta pentru monedele de 0,10 si de 0,05 RON. Monedele de un ban nu circula aproape deloc“, au declarat surse din BRD.


Situatia a fost confirmata si la alte banci. „In general, magazinele mari sunt cele care solicita monede. Sunt maximum sase. Acestea solicita insa toate categoriile de monede, inclusiv pentru cele de un ban“, a spus Catalin Popescu, directorul Raiffesen Dolj.


Printre comerciatii care nici nu schimba la banca, dar nici nu au probleme cu banii schimbati se numara chioscurile de ziare, tonetele cu covrigi si gogoseriile. Astfel, potrivit spuselor lui Nicolae Ferariu, la chioscul de ziare pe care-l gestioneaza se gasesc mai tot timpul bani schimbati. Daca nu, apeleaza la ajutorul colegilor de la gogoserie si de la covrigi. Alta sursa de bani schimbati sunt cersetorii, care-si schimba banii sau care achizitioneaza diverse produse.


Monede de miliarde


Anul trecut, BNR a pus in circulatie 300 de milioane de bancnote si monede noi, totalizând 2,5 miliarde RON (25.000 de miliarde ROL), adica 22% din numerarul aflat in circulatie. In noiembrie 2005, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a evidentiat reticenta bancilor comerciale de a prelua monedele de un ban, pe motiv ca nu exista cerere.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

2 COMENTARII