Cu ocazia incheierii sezonului de vânatoare la mistreti, clubul de vânatoare din Moldova Noua, judetul Caras-Severin, a organizat, la sfârsitul saptamânii trecute, cea mai mare vânatoare care a avut loc in ultimii 20 de ani pe Clisura Dunarii. Au participat peste 100 de vânatori si gonaci din tot judetul, oficialitati din tara, precum si 15 invitati de onoare din Serbia-Muntenegru.
Partida de vânatoare a fost bine pusa la punct, grupul mare de puscasi si gonaci a fost impartit in mai multe grupe, care au impânzit de la un capat la altul padurea de foioase si rasinoase mare de peste 200 de hectare.
„Este cea mai mare vânatoare organizata aici in ultimii 20 de ani. Avem invitati de peste Dunare, 15 sârbi care au onorat invitatia noastra. Traditia schimbului de experienta in ale vânatorii intre români si sârbi dateaza de cinci ani. Noi mergem la ei la o vânatoare anuala de fazani, iar ei vin in România special pentru vânatoarea la mistreti“, a declarat presedintele Clubului de vânatoare Moldova Noua, Omer Radovancovici.
Vânatorii au luat la pas padurea si au reusit ca, in numai doua ore, cât a durat goana dupa mistreti, sa impuste sase porci mari si grasi, dar totodata sa scape din catarea armei alte zeci de mistreti mai iuti de picior.
„Stau pitit lânga pom, aud câinele cum incepe sa latre, sar in picioare si pun pusca la ochi, trag o data, mai trag o data, porcul nu cade, alerg dupa el si strig si in româneste si in sârbeste: «Nu trageti, nu trageti! Alerg dupa un porc!». Trag a treia oara si porcul cade. Se aude din nou câinele si ma intorc, vad ca alt porc vine spre mine, trag si, de data asta, l-am doborât din prima“, povestea cu foc Zvezdan Constantinovici, vânator.
Dupa ce au terminat vânatoarea, participantii au intins chiar in inima padurii o petrecere cum numai ei stiu sa faca. Palinca a curs din belsug, pe masa au fost numai specialitati din vânat si au inceput sa curga povestile vânatoresti.
„Eram intr-o zi cu patru colegi la vânatoare, obositi fiind de cât alergaseram si nu impuscasem nimic. Ne-am asezat lânga un pom sa ne tragem sufletul. Când, imediat apare un porc. Eu strig: «Trageti, ma, trageti!». Colegii dau din umeri, nu aveau pustile armate, eu strig din nou: «Ma, nu trageti?!». Nimic, porcul scapa. Ma uit pe teava, eu aveam arma incarcata, dar nu am tras…“, spunea un vânator.
„Voi tineti, ma, minte când m-ati chemat anul trecut la vânatoare? Ies din curte si merg, apare un iepure, trag, il dobor si il bag in desaga. Mai merg putin, apare o vulpe, trag, o omor si o atârn in pom, doar n-o s-o belesc… Nu trece mult, vad un caprior, trag si in asta si il bag in desaga. Dupa câtiva metri apare si un mistret, il iau la ochi, trag, il omor si il bag in desaga“.
„- Da’ cât era tataie desaga aia de mare?“, sare un vânator.
„Cât capul lu’ muma-ta, ca multe prostii a mai facut cu vânatorii“, au inceput cu totii sa râda.
Petrecerea vânatoreasca a continuat pâna dimineata, vânatorii delectându-se pe muzica banateana oferita din belsug de o formatie lautareasca din zona.
