Ieri, laboratorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Dolj a confirmat doua cazuri de scrapie la oi, boala care face parte din encefalopatiile spongiforme. Animalele decedate carora li s-au facut analizele de depistare a scrapiei proveneau de la ferma de oi si capre a SC AGROMIXT SA Macesu de Jos, firma controlata de controversata femeie de afaceri Maria (Lili) Schutz. Boala a fost declarata de inspectorii sanitar-veterinari, iar Macesu de Jos este a patra localitate din tara in care se inregistreaza scrapia.
Inca de saptamina trecuta, la ferma de oi de la Macesu de Jos s-au inventariat animalele moarte in ultimele doua luni. Pe 19 ianuarie 2006, medicul veterinar inspector de zona Mihai Catalin a intocmit un act sanitar-veterinar de declarare a epizootiei, in care a consemnat moartea a 127 de animale de la SC AGROMIXT SA, din cauza scrapiei. Abia dupa doua zile s-au recoltat probe care au fost duse la laboratorul de specialitate al Directiei Sanitar-Veterinare (DSV) Dolj pentru efectuarea testelor rapide. Ieri, boala a fost confirmata la doua dintre oile moarte de la care se prelevasera probe. „Boala a fost confirmata si vom face o comisie formata din reprezentanti ai Directiei Sanitar-Veterinare, ai primariei din localitate, ai Camerei Agricole si ai unitatii de ameliorare si reproducere in zootehnie, care se va deplasa la ferma in care s-a depistat boala. Comisia va evalua efectivele de oi, dupa care va trece la sacrificarea lor intr-un abator. Sacrificarea se va face treptat, iar, pe masura ce testele se vor dovedi pozitive, acele oi vor fi incinerate, iar celelalte vor putea fi date chiar si in consum. Acestea sunt chestiuni tehnice care nu cred ca intereseaza pe nimeni. Ce trebuie sa stiti este ca vom proceda conform Ordinului nr. 144/2002“, a spus Andrei Butaru, directorul Directiei Sanitar-Veterinare Dolj.
Din toata hotarârea a ramas o fâsâiala!
Societatea AGROMIXT, care dispune de câteva grajduri provenite din fosta ferma de bovine a IAS-ului transformat in SC AGROINDUSTRIALA, avea portile inchise. Cei câtiva muncitori pe care i-am gasit la sediu se jurau ca nu au vazut in viata lor oi in acea locatie si ca intotdeauna oile au stat in punctul „Vila“, la circa zece kilometri de sat, inspre Dunare. Medicul veterinar al circumscriptiei sanitare din localitate, Alin Popescu, se jura ca a vazut oile in acea locatie, la sfârsitul saptamânii trecute, când a recoltat probele de la cele moarte. „Oile au fost la grajdurile de la IAS pentru ca le-am vazut si eu. Ei mint ca au stat la Dunare. Acolo nu au decât capre“, a spus si inspectorul veterinar zonal, Catalin Mihai. Exact in ziua in care s-a confirmat „boala oii nebune“, oile de la ferma pasteau linistite pe izlaz, asa cum ne-a asigurat directorul Directiei Sanitar-Veterinare, Andrei Butaru, si subprefectul Ion Groza, veniti in mare graba la Macesu de Jos sa dea interviuri pe scarile circumscriptiei veterinare din localitate. Ieri, la prânz, subprefectul Groza era hotarât sa vada cu orice chip oile. „Daca va fi cazul, voi apela si la politia din localitate pentru a vedea ce se intâmpla acolo“, a declarat telefonic subprefectul.
In fata circumscriptiei sanitar-veterinare, acelasi subprefect nu a mai dorit sa vada nici oile, nici conditiile de ambient, aducându-si brusc aminte ca acolo este o proprietate privata. Asa ca toata hotarârea autoritatilor s-a fâsâit in interviurile de lânga circumscriptia de la Macesu de Jos, interviuri care puteau fi acordate cu aceeasi nonsalanta pe oricare din scarile prefecturii.
Vacile Mariei Schutz sunt doar in Registrul Agricol
Autoritatile bâjbâie in depistarea efectivelor de la ferma Mariei Schutz, dar o situatie cât de cât clara se poate afla de la primaria din localitate prin consultarea Registrului Agricol. „In Registrul Agricol, volumul 15, pozitia 18, societatea AGROMIXT a declarat in anul 2005: 1.338 de ovine, dintre care 600 oi fatatoare si 350 tineret sub un an, 1.210 caprine, din care capre fatatoare – 550, 260 bovine si 11 cabaline. Cu un an inainte, adica in 2004, societatea avea declarate in registru doar 488 de oi. Pentru bovinele inregistrate aici le-am eliberat si doua adeverinte pe care le-au folosit la Directia Agricola, presupun ca pentru subventii“, a declarat agentul agricol de la Primaria Macesu de Jos, Mihai Bojin.
Daca oile Mariei Schutz vor fi cautate de comisie saptamâna aceasta, pe bovine nu le mai cauta nimeni pentru ca nici un medic veterinar din zona nu le-a vazut vreodata. „Oile si caprele le-am vazut, dar bovinele nu le-am vazut niciodata pentru ca nici nu stiam ca ele exista pe acest teritoriu. Daca ar fi existat, macar auzeam de ele daca nu le vedeam“, a spus Alin Popescu, seful Circumscriptiei sanitar-veterinare din Macesu de Jos.
Boala oii nebune
Prof. univ. dr. Mircea Carp-Carare, decanul Facultatii de Medicina Veterinara din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad“, a explicat ca „boala oii nebune“ este prima boala de natura prionica observata la ovine, de natura neurovegetativa, fara posibilitati de tratament si cu evolutie fatala. Maladia este produsa de un agent transmisibil, numit prion, responsabil si pentru encefalopatia spongiforma bovina, adica acelasi germen patogen care actioneaza si la vite. „Nu se stie foarte exact cum apare scrapia la oi, insa, in cazul ESB, s-a incriminat faptul ca crescatorii de animale au folosit pentru hrana faina din carne si oase de oaie, ceea ce inseamna ca s-a folosit o alimentatie impotriva naturii. Nu se stie exact nici daca infectia se transmite intre animale, insa s-a observat ca se transmite de la oaie la miel in perioada de la fatare pâna la intarcare, dar si prenatal. Perioada de incubatie este de câtiva ani, ceea ce face foarte dificila identificarea si izolarea animalelor infestate“, a declarat prof. univ. dr. Mircea Carp-Carare, intr-un interviu publicat anul trecut in ziarul România libera.
