De Boboteaza, craiovenii s-au adunat cu mic, cu mare in curtea bisericilor pentru a lua agheasma. Credinta populara spune ca in aceasta zi ar fi trebuit sa fie un ger naprasnic, „sa crape pietrele“. Insa, in Banie, in schimbul gerului, iarna si-a facut aparitia cu fulgi de zapada, in ciuda temperaturii destul de ridicate.
La Catedrala „Sfântul Dumitru“, slujba de Boboteaza a fost oficiata de un sobor de preoti, in frunte cu Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul Teofan Savu. Si desi liturghia se oficia in incinta bisericii, rândul de oameni format afara se intindea pe zeci de metri, pâna aproape de Casa Baniei. Ca si in anii anteriori, credinciosii au avut posibilitatea sa asculte slujba datorita difuzoarelor amplasate in afara bisericii. Pentru a se evita aglomeratia si imbulzeala, in zona s-au aflat efective de jandarmi care au asigurat ordinea, iar in jurul butoaielor cu apa sfintita au fost montate grilaje metalice.
Busuiocul – o afacere profitabila
Ca in fiecare an, „comerciantii“ dornici sa scoata un ban cinstit nu au scapat ocazia sa-si faca aparitia la biserica. Zgribuliti de frig, inca de la primele ore ale diminetii, ei au poposit la portile bisericilor asteptându-si cumparatorii si pregatiti sa le ofere un „aducator de noroc“. Preturile pe manunchiul de busuioc oscilau de la o biserica la alta si erau cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei. „Am venit la biserica de azi dimineata cu busuioc. Facem si noi ce putem, dar oamenii nu se mai inghesuie sa cumpere. Nu mai are lumea bani ca in alti ani. Se multumesc cu busuiocul din sticla cu apa sfintita si nu mai cumpara altul. E saraca lumea!“, a spus Maria Strate, din localitatea doljeana Predesti, care de câtiva ani vine de Boboteaza la Biserica Madona Dudu din Craiova.
Vremea de Boboteaza prevesteste cum va fi vara
Craiovenii au confirmat si in acest an vechiul rit, care spune ca in momentul luarii agheasmei este bine sa se creeze imbulzeala. Acest obicei are la origine credinta crestina conform careia agheasma luata inaintea altora e buna pentru sanatate, intelegere, dragoste. Când apa sfintita incepe sa fie impartita se creeaza un adevarat haos. Cu mic, cu mare, copiii si batrânii au asteptat ore in sir pentru a lua o sticla cu agheasma. Mai evlaviosi, vârstnicii au impartasit tinerilor câteva taine pentru sarbatoarea Botezului Domnului.
„Din agheasma este bine sa bea toti membrii casei. Ne fereste de boli si ne ocroteste de relele lumesti. Cei de la sate sau cei care au animale in gospodarie trebuie sa puna un pic si in mâncarea lor. Agheasma ramasa este bine sa fie pastrata intr-o sticla, la icoana, fiind, dupa cum am auzit si noi de la bunicii nostri, «lecuitoare de orisice boala»“, a spus o batrânica. Ea a adaugat ca nou-nascutii morti nebotezati erau considerati „botezati“ daca mamele lor carau sapte ani la rând, de la sapte biserici, agheasma mare si le stropeau mormintele. Alti credinciosi ofereau chiar preziceri meteorologice pentru anul in curs, ghidându-se dupa starea vremii din ziua de Boboteaza. Ei spuneau ca daca in ziua de Boboteaza ploua se prevesteste o iarna lunga. „Dar cum de azi-noapte a inceput sa ninga, si a nins linistit, se anunta o vara pe masura. Se spune ca oricine intra in aceasta zi in apa este aparat de toate bolile“, a spus Nicolae Toma.
Traditii si obiceiuri
Pe timpuri, sfintirea apei se facea intr-un loc special amenajat lânga o fântâna sau o apa curgatoare, fetele urmarind cu atentie momentul in care preotul iesea din biserica. Din batrâni se spune ca daca vedeau prin preajma un flacau pe un cal alb insemna ca aveau toate sansele sa se marite in anul respectiv.
