Dupa ce a trecut potopul inundatiilor si peste Sopot, s-a abatut dinspre guvern blestemul comisiilor de evaluare a pagubelor. Pentru ca nu dadea bine la raportare numarul mare de case in care nu se mai putea locui, subprefectul Ion Groza a anulat toate rapoartele comisiilor abilitate si a stabilit ca, in comuna, din 42 de case nelocuibile se vor reconstrui decât doua.
Cu zeci de ani in urma, in vadul pârâului Meretel si-au construit case cei mai saraci oameni ai comunei Sopot. Acolo, pamântul era aproape degeaba pentru ca oamenii cu stare isi ridicau case catre sosea, unde locul este mai sus de albia pârâului.Toate casele ridicate in vad sunt din chirpici sau din paianta, cele mai multe neavând fundatie de beton sau caramida arsa. Cei mai saraci dintre saracii Sopotului isi ridicau câte o camaruta la care, in cursul anilor, mai lipeau câte o odaie, doua sau vreun sopron pentru animale. In vremea in care localnicii s-au mai inciocalat, peste peretii spoiti cu pamânt in fiecare an au dat cu var sa astupe gaurile saraciei din care nu i-a scos nimeni niciodata. Cei care peste camarutele rasarite din pamânt au reusit sa intinda o prispa, sa adune in curte o vaca, un cal si câteva gaini si sa-si mute agoniseala mai la sosea fac parte din boierii satului, dintre aia la care saracul cu gura plina de mamaliga se uita si-i injura printre dintii sterpeziti de dragavei.
Subprefectul a semnat ca primarul
La câteva zile dupa ce au trecut apele, Prefectura Dolj a primit primele estimari ale pagubelor din care reiesea ca 49 de case au nevoie de consolidari, iar 42 trebuie reconstruite. Subprefectul Ion Groza, delegat de prefect sa se ocupe de toate problemele iscate de inundatii, s-a aratat uimit de numarul mare al caselor afectate de inundatiile din septembrie si a vrut sa vada cu ochii lui dezastrul. „Am fost la Sopot sa vad casele si am constatat ca, din cele 42 care le raportase primarul ca ar trebui reconstruite, nu sunt decât cinci in aceasta situatie. Asa am si raportat la Bucuresti, dupa care a doua zi am trimis o comisie de la Inspectoratul in Constructii. Inspectorii de specialitate au constatat ca nu cinci case trebuie reconstruite, ci doar doua. Primarul Traistaru imi mai daduse in luna august inca doua case care trebuia reconstruite si care, zicea el, au fost afectate de inundatiile din iulie – august si pe care eu le raportasem la Bucuresti. Deci pâna acum Bucurestiul stia ca la Sopot trebuie reconstruite sapte case, doua din august si cinci din septembrie“, a spus subprefectul Groza.
Subprefectul este convins ca are dreptate
Pentru ca lucrurile nu pareau destul de incurcate si de tragice, primii doi cetateni carora li se aprobase reconstructia caselor afectate de inundatiile din iulie – august au devenit marul discordiei si al dihoniei din Consiliul Local Sopot, iar consilierii au inceput fiecare dupa culoarea sa politica sa toarne la urechea protejatului sau din partidul de la centrul judetului. Viceprimarul Ion Pasarica, taranist convins intr-o perioada la moda, care a virat-o recent catre liberali, n-a mai avut incredere in decizia politica a subprefectului Groza si a reclamat la PNA. El spune ca in iulie, august n-a plouat la Sopot si deci nu au fost inundatii, iar cele doua case propuse de primarie si raportate de prefectura ca având nevoie de reconstructie sunt „scoase din burta“ de cineva de la primarie. „Am discutat cu consilierii din Sopot si am inteles ca in august nu au fost inundatii. Pentru ca deja venisera materialele de constructii care fusesera si repartizate celor doi cetateni am trimis o adresa primarului, prin care-i solicitam sa ia materialele celor doi si sa le dea acelor cetateni care au nevoie de consolidare si reparatii. I-am solicitat, de asemenea, sa-mi trimita lista nominala cu cetatenii care isi vor repara casele sau le vor consolida. Daca pentru stabilirea caselor care vor fi reconstruite am trimis inspectori in constructii, pentru cele care trebuia consolidate si reparate nu i-am mai trimis, am lasat la voia lor. Am vorbit cu Andreica de la minister care-mi cere lista nominala cu cei care vor beneficia de materiale de constructie si primarul nu vrea sa mi-o dea. In final, din toata tiganeala, doar familiile lui Anghel Victor si Cocos Ion vor avea in curând case noi“, a spus subprefectul Groza convins ca are dreptate.
„Din 42, au ramas sapte, dupa aceea cinci si acum doar doua“
Primarul Catalin Traistaru, mai aproape de realitate, crede ca subprefectul chiar si la vizita pe care a facut-o in Sopot nu putea sa constate pe dinafara caselor cum sunt ele pe dinauntru. „Nu stiu cum a hotarât subprefectul ca in Sopot se vor construi doua, sapte sau cinci case, pentru ca nu a intrat la nimeni in locuinte. Ma acuza ca eu nu vreau sa-i dau lista cu oamenii, dar eu nu am decât o lista care cuprinde 42 de familii ale caror case trebuie reconstruite. Acea lista nu este facuta de mine, ci de comisia pe care dânsul a trimis-o de la prefectura. Acum imi spune ca trebuie sa reconstruiesc doua case, iar cu materialele venite pentru celelalte cinci, pe care dânsul le-a raportat, sa refac si sa consolidez 130 de case, câte au nevoie de lucrari mari. Sa vina dânsul si sa-mi arate care casa trebuie sa o fac si care casa nu, ca eu nu mai stiu si in puscarie nu intru pentru nimeni. Nu vreau sa ma sfâsie oamenii din sat. Baiatul care s-a spânzurat figura pe lista comisiei trimise de subprefect la pozitia sase, pentru reconstructie. A venit si a descarcat toate materialele pentru ca s-a gândit ca o sa-l ajutam si pe el. Eu ce sa mai fac acum, daca spune ca doar Cocos si Anghel trebuie sa aiba case noi!“, a spus primarul Traistaru.
La limita bunului-simt si peste limita suportabilitatii
Zeci de oameni in pragul iernii si al disperarii vin in fiecare zi la primarie sa intrebe când li se da material de constructie. Majoritatea sunt oameni in vârsta, care dorm in ceea ce a mai ramas din casele lor, adica pereti umezi si care o data cu gerul de afara vor deveni adevarate frigidere. Toti au casele din pamânt si nu si le pot nici repara, nici consolida pentru ca toate materialele de constructie constau in ciment, fier beton, caramida si grinzi.
„Sunt zidar batrân si nu am auzit pe nimeni ca pe o casa din pamânt sa pui ciment pentru ca oricât ar incerca subprefectul sa-l lipeasca nu se va putea. Sa vina aici sa vada daca poate sa stea o ora in casele noastre pline de apa cu peretii uzi, care miros a mucegai. Avem copii mici, avem batrâni si nu suntem animale care pot sta in cocini. Asta a ajuns fiecare casa: o cocina in care nici porcii nu pot sta“, a spus Gheorghita Ilie, unul dintre cei doi cetateni pentru care s-a aprobat reconstructia caselor care au primit si materialele dupa care subprefectul Groza a dispus sa li se ia tot si sa treaca inapoi la „cotet“. Niciunul dintre consilierii comunei nu mai vrea sa recunoasca nimic si toti la unison declara ca toti cei 42 de oameni, ale caror case sunt in vadul Meretelului, precum si cei de la Bascov nu pot sa respire in mucegaiul ramas dupa potop.
Subprefectul Groza a mintit
Subprefectul Groza, insarcinat cu o treaba care i-a depasit puterile de intelegere si de cuprindere, si-a permis sa treaca peste constatarile comisiei de specialitate si sa raporteze la ministerul lui Vasile Blaga o situatie falsa pe care nu a verificat-o decât din bârfa consilierilor locali. Cele 42 de case, fara exceptie, sunt nu numai insalubre, dar si un real pericol pentru cei care le mai locuiesc pentru ca nu au unde sa se duca. Situatia pe care guvernul o cunoaste din raportarile Prefecturii Dolj este falsa prin contributia substantiala a subprefectului, obisnuit mai mult sa se rastoarne cu tabul decât sa intre in casele oamenilor nenorociti prin decizia absurda luata. Prefectul care l-a delegat pe subprefect pentru o treaba pe care s-a dovedit incapabil sa o gestioneze ar trebui sa revada la fata locului intreaga situatie si sa decida o data pentru totdeauna daca unii sunt mai egali decât altii.
