Surizatoare, cu chipul sclipind de produse cosmetice de cea mai buna calitate si imbracata „ultimul racnet“, „mica printesa“ de pe coperta revistei Cool Girl din octombrie 2004 nu era, desigur, decit o alta fata norocoasa, „traita bine“ si, evident, cistigatoarea „cu pile“ a unui premiu fabulos. Nimeni nu a intrebat-o de unde vine si unde sta, ce maninca si daca are pe ce sa doarma. Nimeni nu si-ar fi imaginat ca Damaschina Diaconescu nu ar avea ce sa raspunda la aceste intrebari. Ca in realitate mica printesa nu era decit o mica Cenusareasa, care, atunci cind obiectivul aparatului de fotografiat s-a inchis, a alergat, speriata sa nu o urmareasca si sa-i descopere cineva taina, hruba in care abia supravietuieste: o garsoniera din mijlocul Craiovei, invadata de mizerie si saracie.
Sint greu de imaginat conditiile in care traieste Damaschina Diaconescu, fata care anul trecut a vrajit o generatie intreaga de tineri. „De cind nu mai avem pat, e mai greu. Dar ne descurcam…“, a incercat tinara sa ascunda realitatea de ochii presei. Era pe punctul de a pleca la biblioteca: trebuia sa-si pregateasca lectiile pentru a doua zi. Evident jenata de situatia pe care o viata intreaga a incercat s-o ascunda de ochii curiosilor, Damaschina s-a lasat greu convinsa sa-si povesteasca viata reporterilor GdS. „Nu intelegeti, lumea e rea! Sint la un liceu bun, dar unde lucrurile acestea pot fi altfel interpretate…“. A acceptat cu o singura conditie: fotografiile surprinse in casa sa nu fie publicate. Macar nu toate… „Nu vreau sa le fie mila de mine. N-as suporta…!“
Pacatele unei mame
S-a nascut in urma cu aproape 18 ani, chiar de Sfintul Damaschin. Rod al unei iubiri nebune, dar nelegitime si fara mari perspective, pruncul a fost chiar in pericol de a nu vedea lumina zilei.
„Parintii lui – (ai tatalui, n.r.) mi-au sugerat sa fac chiuretaj. Nu ar fi fost prima data cind rezolvau o situatie de genul acesta…“, povesteste Mioara imprejurarile in care a adus-o pe lume pe Damaschina. Desi situatia nu-i permitea – picase admiterea la Medicina si nu avea un loc de munca – tinara mama nu a vrut sa comita pacatul fatal, acela de a fringe viata unei fiinte nevinovate. „Pacatuisem deja. In plus, era singe din singele meu! Mi-o daduse Dumnezeu. Stiam ca Dumnezeu ma va ajuta s-o cresc, cu sau fara sprijinul tatalui ei…“.
O saptamina doar a sprijinit-o pe tinara femeie barbatul cu care concepuse un copil. De atunci, Damaschina a crescut cu un singur parinte. Trei ani sub acoperisul bunicilor, apoi in garsoniera cumparata in ’90 din subredele economii, mama si fiica s-au ambitionat sa supravietuiasca.
„Am lucrat ca infirmiera la Spitalul CFR, electrician la Electroputere, maistru la Liceul nr.10. Am incercat sa-i ofer o viata decenta, sa nu-i lipseasca nimic. Din pacate, lucrurile bune nu se intimpla tuturor“, gaseste o justificare Mioara pentru situatia in care se afla astazi fiica ei.
De la bursa in Grecia la ajutor social
Urmindu-si un vis mai vechi si crezind ca studiile superioare ar putea schimba, intr-un fel, soarta micii familii, Mioara a urmat, din 1996, Facultatea de Electrotehnica, frecventind, in paralel, cursuri de jurnalistica. Bursa de studii si un stagiu de trei luni in Grecia au fost avantajele obtinute de pe urma studiilor universitare.
„Singurul lucru care ma bucura este ca am luat-o pe Damaschina cu mine, in Grecia. A avut sansa – scurta, adevarat! – de a vedea altceva“.
De atunci, nimic. Nici un loc de munca, nici o sansa de a cistiga un ban. A intrat in somaj, iar ulterior a primit ajutor social, singurul venit cu care o poate intretine astazi pe Damaschina. In timp, viata mizera, eforturile si-au pus amprenta si asupra sanatatii: acum, la 41 de ani, Mioara nu mai tine sirul problemelor medicale cu care s-a pricopsit incercind sa-si creasca fata. „Astm, piatra la rinichi, afectiuni tiroidiene – pe toate le-am facut. Macar daca erau cu vreun folos…“.
Campioana la sah si olimpica la greaca
In ciuda neajunsurilor din casa, Damaschina a crescut frumos. Eleva din clasa intii la Colegiul „Elena Cuza“, fetita a prins drag de carte din primul an de scoala. Mai tirziu, aptitudinile „umaniste“ au dat rezultatele asteptate: a luat examenul de admitere la acelasi colegiu, la clasa de germana. In paralel, preocuparile fetei s-au diversificat. Dupa experienta din Grecia, a mers la Comunitatea Elena din Craiova sa invete limba poporului care o fascinase cu citiva ani in urma. Rezultatul: de doua ori a participat la olimpiadele nationale de limba greaca, obtinind rezultate foarte bune. Participarea la editiile anuale ale Festivalului International de Cultura „Mihai Eminescu“ i-a adus, pe rind, nenumarate premii. Pentru momentele distractive si recreative, Damaschina a ales sahul si rebusul: calificata la faza nationala a concursului „Jocuri logice si rebusistice – Labirint“ si locurile doi, respectiv trei la campionatele nationale de sah.
A vazut-o pe Teo!…
Tot dintr-o distractie a aflat acum citiva ani capacitatile bioenergetice pe care le poseda.
„Ma uitam la emisiunea lui Florin Calinescu“, isi aminteste Damaschina. „Invitase un baiat care avea anumite puteri, ridica obiectele cu mina… Atunci am incercat si eu. Intii cu o coala de hirtie, normal. Apoi cu obiecte mai grele. Din acel moment am inceput sa-mi explic si alte incidente ori intimplari care pina atunci nu mi se parusera ciudate: am vindecat o vecina care avea dureri insuportabile la genunchi, doar masindu-i picioru, nu o data, telefoane ori altfel de aparate s-au blocat in prezenta mea“.
Intimplarea a facut ca talentul nou-descoperit sa ajunga pina la un post de televiziune national. Unde a si fost invitata.
„M-au chemat la Teo, in emisiune. Mi-aduc aminte ca era intr-o vineri – mi-am notat intr-un caiet toate amanuntele acelei zile. Si ca soferul care a venit sa ma ia de la gara a oprit, la un moment dat, pe drumul spre Buftea si s-a dat jos din masina. I se blocase telefonul. De jena, insa, nu mi-a spus nimic atunci…“.
Cu ce s-a ales Damaschina de la memorabila intilnire cu Teo? „… Cu autograf de la Jojo si trupa Trident. Erau si ei invitati“, suride trist tinara.
Vise destramate
O alta intilnire care ar fi putut sa-i schimbe radical viata a fost cu Dana Savuica. Scurta intrevedere s-a concretizat, e drept: niste fotografii aparute in revista, dar care niciodata nu au ajuns la ea.
„Acum un an, treceam prin Mercur. Era semifinala caravanei COOLMODEL, promovata de revista Cool Girl. M-am oprit sa privesc concursul. Dana Savuica – ea se ocupa de concurs – m-a vazut. Imediat a venit la mine, mi-a pipait parul sa vada daca e natural, m-a studiat din toate unghiurile si m-a dat pe mina stilistului. Am intrat direct in finala“, spune Damaschina, fara nici o urma de orgoliu, insa. Clipele de glorie traite de tinara – atunci de 16 ani – au zburat ca si cind n-ar fi fost.
„La finala de la Bucuresti nici nu m-au bagat in seama. Nu-mi venea sa cred. Promisesera plecari in strainatate, contracte cu diferite agentii, cu MTV-ul… Nimic. Nici macar fotografiile nu mi le-au dat. Mi-au trimis, mai tirziu, un telefon mobil. S-a stricat intr-o luna“.
Nici televiziunile locale nu-i sint straine tinerei liceene. Pentru concursuri ori emisiuni de divertisment, Damaschina a fost de nenumarate ori in lumina reflectoarelor craiovene.
„La Terra Sat sint destul de cunoscuta…“, spune ea. Dar nu intr-atit incit sa stie cineva adevarul pe care l-a pazit pina acum cu inversunare.
Orgoliul nefericirii
Damaschina este acum in clasa a XII-a. Traieste, alaturi de mama ei, in aceeasi garsoniera de acum 15 ani, dar cu urme vizibile ale trecerii anilor. In incapere nu exista nici pat, nici macar o saltea. Mama si fiica dorm pe unde apuca, pe haine si paturi asternute pe jos sa nu patrunda frigul. Un frigider cu usa rupta zace pe balcon. Nici televizorul nu functioneaza, il tin doar de decor. Cartile, prea multe si voluminoase – in majoritate dictionare – nu mai au loc demult in biblioteca: zac pe jos. Mincarea – putina si nu tocmai hranitoare – sta depozitata in pungi, intr-o cutie de carton.
Damaschina se pregateste pentru bacalaureat si, desigur, facultate. „Nu sint convinsa ce voi urma. O facultate umanista, oricum. Ma tenteaza si teatrul, dar e mai greu sa intri aici…“, nu-si poate stapini fata temerile cu privire la viitorul care o asteapta. La cite esecuri i-a rezervat viata, e firesc sa nu mai aiba incredere nici in ziua de miine. Tot ce are de facut, zice ea, este sa aiba rabdare. Cindva, cumva, se vor rezolva toate.
„Nu vreau mila nimanui. Sint o persoana credincioasa. Calitatile pe care le am Dumnezeu mi le-a dat. Nu pot sa cer bani pentru bioenergia mea sau pentru ca sint frumoasa… Probabil ca o sa reusesc. Altfel… “
Caz social?
Am aflat despre Damaschina de la biroul de Asistenta Sociala din cadrul Primariei Craiova: „Eleva de exceptie la unul dintre colegiile craiovene, cu o mama intelectuala fara loc de munca si, potrivit Legii 416 privind venitul minim garantat, cu dosar social“. Adica un „caz social“ ca la carte! Ceea ce am descoperit insa intrece orice asteptari: Damaschina, eleva premianta, olimpica de la Colegiul „Elena Cuza“ este un caz incredibil! Aparuta pe coperta unei reviste de tineret – fiind nominalizata de Dana Savuica drept cea mai frumoasa craioveanca in 2004 -, invitata la emisiunea lui Teo pentru capacitatile sale bioenergetice, fiind prezenta nu o data la posturile locale de televiziune pentru diferite concursuri, Damaschina Diaconescu traieste o adevarata tragedie, despre care nimeni nu a stiut pina acum! Doarme pe jos, pentru ca patul s-a rupt acum doi ani. Maninca pe apucate, motiv pentru care, o data sau de doua ori pe saptamina reuseste sa-si administreze cite o portie de „proteine la tub“, sa nu cada jos din picioare. De birou ori masa pe care sa studieze nici nu se poate vorbi: in fiecare zi, dupa ore, merge la biblioteca. Doar aici reuseste sa invete si sa obtina rezultatele prin care s-a remarcat la scoala.
Dragi cititori, de peste zece ani GdS v-a avut linga ea! Prin nenumaratele campanii umanitare pe care, cu ajutorul vostru, le-a dus spre un final fericit, acest ziar v-a simtit mereu aproape, capabili de acte cu adevarat incredibile. Haideti sa reincepem aceasta traditie de a-i ajuta pe cei nefericiti, pe cei care au nevoie de voi! Haideti sa incepem cu Damaschina Diaconescu, un inger de fata! Dumnezeu a binecuvintat-o cu atitea haruri! Doar fericirea a uitat sa i-o dea. Haideti sa i-o oferim noi! Pe 13 noiembrie, Damaschina implineste 18 ani. Cei care vor sa faca din majoratul acestei tinere o zi FERICITA sint rugati sa contacteze redactia noastra, la telefon 0251/413.100 sau e-mail [email protected]. Va multumim din suflet. GdS
