• Groapa ecologica de la Mofleni – construita anapoda • „Solomon, un singur mesaj pentru tine: LASA-NE! LASA-NE! LASA-NE!“
In ciuda nemultumirilor exprimate de craiovenii revoltati de deciziile luate de reprezentantii Primariei Craiova pentru reamenajarea si modernizarea centrului urbei, edilii se lauda ca au primit „unda verde“ pentru proiect chiar si de la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice. Primarul Antonie Solomon considera ca mutarea statuii lui Mihai Viteazul din Piata Prefecturii este inevitabila, in locul ei urmind sa fie ridicate fintini arteziene inconjurate de vegetatie ornamentala din arbusti cu frunze in diverse culori. Ideile marete despre aspectul estetic al Craiovei sint in contradictie cu mizeria, cu maldarele de gunoaie care zac la doar citeva sute de metri de casele oamenilor si cu imaginea taranilor disperati care dorm pe ciment in afara pietelor pentru a-si pazi cei citiva pepeni verzi pentru care au muncit un an, dar si cu sutele de craioveni care au ajuns sa locuiasca pe strazi sau al caror singur venit este ajutorul social. Insa, cum bani nu sint prevazuti niciodata in buget pentru astfel de situatii, Craiova va fi un oras al betoanelor, fintinilor arteziene, ale caror modele sint copiate chiar dupa cele din curtea „celui mai gospodar“ om al orasului, si al statuilor in care se vor investi zeci de miliarde de lei.
Peisajul oferit de fosta groapa de gunoi de la Mofleni este greu de descris. Tone de resturi menajere, mirosuri pestilentiale, foarte multi ciini, ciori si mai multe si un singur utilaj care „se lupta“ neputincios cu muntii de gunoi pentru a nivela si pentru a acoperi gropa cu pamint. Asta pare sa fie singura solutie a municipalitatii in rezolvarea problemelor celor care locuiesc in aceasta zona. Inaugurata cu mare fast, in urma cu aproximativ doua luni, noua groapa ecologica a orasului, ajunsa la „modestul“ cost de 30 de milioane de euro, nu este nici pe departe realizata conform normelor europene. Reprezentantii Garzii Nationale de Mediu, dar si subprefectul judetului au tinut sa precizeze ca exista foarte multe nereguli in respectarea normelor mediului in judet, inclusiv depozitul ecologic care este situat la doar 100 de metri de cursul Jiului, desi distanta minima admisa este de 500 de metri. Cu focarul de infectie in spatele gospodariilor, locuitorii de pe strada Abatorului parca s-au consolat. „Locuiesc aici de cind ma stiu. Groapa asta a fost data in folosinta acum treizeci si ceva de ani. De atunci avem numai probleme. Ne-au crapat casele de la traficul masinilor care cara gunoiul. Paminturile din jurul gropii nu mai pot fi muncite pentru ca vintul a imprastiat pungi, sticle si Dumnezeu mai stie ce alte mizerii. Daca mai cultivam cite ceva, vin ciinii si calca griul si porumbul sau vin tiganii si fura tot ce se poate. Mai bine lasam pamintul nemuncit. Apa din fintini nu se mai poate bea din cauza infiltratiilor, iar cea de pe conducta la care sintem legati vine rosie din cauza ruginii“, a povestit Sava Savu.
Oamenii mai spun ca au facut o multime de sesizari la primarie, dar nu au primit nici un raspuns, pentru ca, dupa cum afirma ei, „Solomon nu are treaba cu Mofleniul. Ne-a zis ca nu l-am votat“. Chiar daca de la 1 august a fost sistata depozitarea gunoiului la Mofleni, problemele oamenilor din vecinatatea fostei gropi sint departe de a fi rezolvate. Oamenii sustin ca se imbolnavesc din cauza conditiilor in care sint nevoiti sa traiasca, iar copiii lor sint slab dezvoltati. Alexandru Diaconescu are opt ani, dar nu a fost dat la scoala din cauza problemelor de sanatate si a spitalizarilor care pareau ca nu mai contenesc. „Nepotelul meu este slab dezvoltat si este bolnavicios. De cite ori am mers cu el la spital sa ii facem analize, i-au gasit infectie la stomac si viermisori. Doctorii ne-au spus ca toate problemele de sanatate i se trag de la apa. In zona s-au inmultit cazurile de hepatita, chiar si tineri de 18 ani au ajuns sa se imbolnaveasca“, a povestit bunica lui Alexandru Diaconescu.
Oficialitatile Craiovei au gasit solutia, angajind un paznic peste maldarele de gunoi existente. „Pina sa pazeasca cineva groapa asta de gunoi, zilnic zeci de oameni saraci veneau sa adune sticle de plastic pe care apoi le vindeau sau chiar resturi de mincare pentru animale. De citeva zile, cei de la primarie au trimis un buldozer care sa taseze gunoioul, pe care apoi il acopera cu pamint. Noaptea insa trebuie sa pazim zona sa nu vina hotii sa fure motorina… Este ingrozitor in ce conditii trebuie sa muncim, in mirosul asta“, a precizat paznicul.
Defrisarea zonelor verzi…, alta idee novatoare a oficialitatilor
Tot in urma cu aproape doua luni, edilii Craiovei au gasit solutia de „exterminare“ a distrugatorilor zonelor verzi. Cum „infractorii“ aveau liber, in acea perioada copiii intrind in vacanta, reprezentantii primariei impreuna cu „forte“ ale politiei comunitare au trecut la urmarirea si supravegherea cu aparate foto si video a acestora. Primii care au primit amenzi usturatoare au fost chiar doi politisti comunitari, care trebuia sa supravegheze zona verde. Distrugerea parcurilor si a spatiilor verzi se intimpla insa chiar sub nasul si cu girul autoritatilor. Autorizatiile de construire au fost eliberate pe banda rulanta in zone verzi importante ale orasului sau chiar in putinele parcuri scapate pina mai ieri de ochiul investitorilor. Si cum parculetul de linga Liceul Pedagogic, care apartinea pina nu demult institutiei scolare, scapase de buldozere, a venit si rindul lui. Copacii au fost defrisati, in locul lor au fost sapate santuri, urmind sa fie ridicate vile impozante cu piscina la strada.
Oamenii au sustinut atunci ca primarul Solomon ar fi declarat „senin“ pe posturile de televiziune locale ca aceeasi soarta ca a parcului de linga Liceul Pedagogic o va avea si cel de linga Liceul Energetic, paminturile fiind revendicate de vechii proprietari pe Legea nr. 10/2001.
Oamenii in virsta din cartier sustin ca in locul in care au fost date paminturile pentru constructie nu au fost niciodata case, amintindu-si ca erau situate mult mai departe de liceu: „Cind au inceput sa taie copacii, am vazut oameni plingind si chiar blestemind… Am 91 de ani, locuiesc linga parcul acesta de peste 60 de ani. Mi-am crescut trei copii in parcul de linga Pedagogic, care apartinea de fapt liceului. Alesii nostri locali isi bat joc de tot…“, a spus Alexandru Clenciu, cunoscut de vecini ca nea Sandu.
In modernizarea pietelor craiovene au fost ingropate miliarde de lei
Printre putinele investitii realizate cu care se tot lauda reprezentantii urbei sint sutele de mii de euro alocate reamenajarii pietelor. „Modernizarea pietei din cartierul Brazda lui Novac a costat 100.000 de euro. In Piata Centrala am investit alte 100.000 de euro in hala de vinzare a produselor preambalate si 1,5 miliarde de lei in hala de desfacere a carnii“, a mentionat Gheorghe Calinoiu, directorul Administratiei Pietelor si Tirgurilor Craiova.
In ciuda miliardelor de lei cheltuite, conditiile din pietele craiovene sint departe de a fi satisfacatoare pentru comercianti. Desi platesc taxe destul de mari, taranii care vind pepeni nu au spatiu pentru depozitarea marfii in incinta pietei si sint nevoiti sa stea pe trotuare. „Sintem din Daneti. De peste doua saptamini platim zilnic intre 70.000 si 100.000 de lei pentru loc, desi stam sub cerul liber. Nu inchidem un ochi noaptea, dormim pe ciment, linga marfa, de frica sa nu ne fure tiganii. Vin in grup de cite zece si ia fiecare lubenite. Nu ai cum sa te tii la toti, ti-e frica sa si protestezi. Piata nu are nici macar paznic. Stam cu frica in sin pentru a ne pazi marfa si pentru a ne scoate banii investiti cu atita truda“, a spus Dan Capatina, comerciant in piata din cartierul Valea Rosie.
Nici comerciantii din Piata Veche nu au gasit cuvinte de lauda la adresa mai-marilor urbei. Mariana Gheorghe povesteste ca prin acoperisul pietei (citeva foite de plastic) ploua, iar cind este foarte cald, acesta se incinge, iar legumele si fructele se strica: „Nici macar canalizarea pietei nu a fost reparata, ce sa mai zicem de modernizari… Cind ploua, apa vine pe sub mese, ne uda la picioare si ne altereaza marfa depozitata pe ciment. Ce sa mai zicem de tiganii care pur si simplu ne fura de pe mese. I-au speriat chiar si pe cumparatori, care au ajuns sa ocoleasca aceasta piata“.
Nemultumirile craiovenilor se leaga si de hala de desfacere a carnii din Piata Centrala, in care au fost investite 1,5 miliarde de lei. „Unde au fost bagati toti acesti bani? Galantarele sint ruginite si pline de singe, mustele misuna, iar caldura si mirosul sint insuportabile. Am mers de citeva ori sa cumpar cite ceva din aceasta hala si am plecat cu un gust amar… Nu as putea consuma carne pastrata in astfel de conditii“, a spus nemultumita Mariana Geana, din Craiova.
Solomon are urgenta nevoie de o statuie a Independentei
Dupa ce a decis ca este necesar sa reamenajeze zona centrala, primarul Antonie Solomon a hotarit, saptamina aceasta, ca este vremea ca orasul sa mai aiba o statuie. Monumentul Independentei, care pe vremea regimului comunist a fost asezat linga Parcul „Romanescu“, isi va relua vechiul amplasament, in viziunea edilului-sef al Craiovei. Acesta a fost topit, iar in locul lui a fost amplasat alt monument, cel al eroilor Rascoalei de la 1907. Solomon a declarat ca ideea de a reface statuia apartine sculptorului Lucian Irimescu, care, dupa ce a analizat macheta existenta la Muzeul Olteniei, a hotarit sa o puna in practica. „Craiova este orasul fara statuie. Din acest motiv am salutat pozitiv initiativa de a face o statuie a Independentei care sa ne reprezinte. Din pacate, costul ei ajunge la aproximativ 30 de miliarde de lei, bani pe care chiar daca am vrea nu putem sa ii alocam in acest scop. Trebuie sa convingem Ministerul Culturii sa participe cu o mare parte de bani, pentru ca este important ceea ce vrem sa facem. Pot sa ne aloce si noua ceva sume in acest scop. Aceasta cintareste 12 tone de bronz“, a precizat Solomon.
Daca ideea de a construi un nou monument s-ar putea finaliza cel mai probabil in 2006, anul acesta, primarul vrea cu orice pret sa mute statuia lui Mihai Viteazul din Piata Prefecturii, in apropierea Bisericii „Sfinta Treime“. In acest sens, municipalitatea a reusit luni sa obtina avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice. Acesta era ultimul aviz care trebuia obtinut pentru demararea lucrarilor, care vor costa 250 de miliarde de lei. Marile schimbari care pindesc Craiova presupun decorarea esplanadei cu o salba de fintini arteziene, inconjurate de arbusti cu frunze in diverse culori. Planurile municipalitatii presupun ca firma constructoare sa blocheze centrul istoric al orasului pentru o perioada de un an. Dar cum lucrarile supervizate de primarie au tendinta de a depasi termenul de executie, cel mai probabil Craiova va arata ca un santier de constructii timp de mai multi ani.
Blocul S 200, refuzat de primarie
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a hotarit mai nou sa incrimineze conducerea Universitatii din Craiova de starea blocului S 200 de linga Piata Centrala. Dupa ce profesorii universitari au protestat vehement impotriva deciziei municipalitatii de a distruge spatiul verde si fintinita din fata Universitatii, Solomon a trecut la atac. „Ce au facut timp de 15 ani? Au facut de ris Craiova cu constructia aia imposibila. Rusinea orasului, asta este. Am incercat sa discut cu conducerea Universitatii despre acest proiect, dar nu am reusit sa ajungem la nici un consens, din cauza conditiilor impuse, care nu au putut fi acceptate. Una dintre acestea se refera la ocuparea unui etaj de catre cadrele din universitate. Eu nu vreau sa ma asociez cu ei. Imi doream in schimb sa fac birourile primariei acolo, insa nu a fost posibil. Noi am preluat cladirea de la fostul Palace gratis si ei vor sa facem compromisuri acum? Ei au facut mare tam-tam cu schimbarile din fata institutiei lor, dar nu au vazut ca au ramas in urma cu S 200?“.
De viitorul blocului s-a aratat interesat insa si Consiliul Judetean Dolj, care, din cauza lipsei de comunicare cu primaria, a incurcat proiectele. CJ Dolj intentiona sa finalizeze constructia alaturi de municipalitate, pentru a o transforma intr-un centru de afaceri. Partenerii lor, respectiv primaria, nu sustine acest proiect, mai mult, afirmind ca nici nu stia de o astfel de initiativa.
„Nu stiu ce vor cei de la CJ Dolj. Nu am eu treaba cu ei. Pentru renovare este vorba de o suma de 15 milioane de euro, bani pe care noi ii puteam asigura. Acum insa conducerea Universitatii trebuie sa se ocupe de acest aspect“, a concluzionat Solomon.
Parerea conducerii Universitatii din Craiova in legatura cu aceasta problema nu am putut-o afla, reprezentantii acesteia aflindu-se in concediu.
Investitiile din epoca Solomon se pot numara pe degete
Din luna iunie 2004, cind a fost ales ca edil-sef al Craiovei, Solomon a obtinut performanta de a atrage doar trei investitori straini. Desele plimbari prin strainatate nu au reusit insa sa il determine pe primar sa puna la dispozitia oamenilor de afaceri de peste hotare oferte atractive, care sa ii faca sa investeasca in Craiova. Reusita ar fi fost salutata in special de miile de craioveni care traiesc in prezent din ajutorul de somaj. Pentru a demonstra insa ca se poate, Solomon se lauda cu punerea in practica a programului ISPA. Acesta a fost insa semnat pe timpul mandatului lui Vasile Bulucea, reprezentind atragerea de fonduri comunitare.
Primarul sustine insa ca eforturile functionarilor din subordinea sa au facut ca lucrarile sa urmeze a fi demarate anul acesta pe 19 august. Programul ISPA are trei componente: statia de epurare a apelor de la Facai, investitia ajungind la o suma de 30 de milioane de euro, constructia canalizarii in cartierele Brestei si Catargiu, suma alocata fiind de 23 de milioane de euro si reabilitarea retelei de apa rece, care va costa 12 milioane de euro.
„Un primar trebuie sa fie bun gospodar si sa atraga investitii. Anul acesta urmeaza sa fie finalizate doua supermarketuri. Selgross este unul dintre ele si va fi construit pe strada Caracal. Zilele astea le-am semnat si autorizatia de construire si cel mai probabil pina in toamna va fi finalizat. Acolo vor exista din start cel putin 200 de locuri de munca. Pe linga acesta mai este si Practiker, care va fi ridicat pe Calea Severinului si va asigura cam acelasi numar de locuri de munca. Tot ca investitii pot sa amintesc si mall-ul care urmeaza sa fie amplasat in parculetul Cornitoiu, linga parcul de distractie. Avind o capacitate mai mare, acesta va asigura slujbe pentru 1.000 de craioveni“, sustine Solomon.
Tot in categoria investitiilor initiate de „guvernarea Solomon“ se inscrie si realizarea aleii personalitatilor din fata Teatrului National din Craiova. Conform planului realizat initial, cele 34 de busturi urma sa fie asezate aleatoriu in tot parcul. Ideea a fost a primarului, insa arhitectii au facut abstractie de dorintele sefului, hotarind sa le inghesuie pe toate intr-un colt. Tradat de angajatii lui, Solomon nu mai poate modifica planurile, insa a promis ca va lua pozitie. „O sa ii penalizez deoarece nu au predat lucrarile la timp. Daca nu mi-am aratat interesul au uitat sa mai munceasca. Prin urmare, o sa iau pozitie“, a spus suparat primarul. Pentru a satisface capriciul „aleea personalitatilor“ a fost cheltuita o suma de sapte miliarde de lei.
Distrugerea spatiilor verzi si amenajarea de parcari a presupus ca bugetul local sa fie usurat cu inca 15 miliarde de lei. Banii sint folositi de firmele care au cistigat licitatiile pentru amenajarea a 500 de parcari. Nemultumirea craiovenilor s-a manifestat in special din cauza amplasarii acestora prin distrugerea zonelor verzi. Actiunea a presupus insa si desfiintarea fintinitei de la Universitate, dar si a grupurilor sanitare de pe strada Panait Musoiu.
In ceea ce priveste investitile in spatiile verzi, Viorel Nicolae, director adjunct in cadrul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, a refuzat sa puna la dispozitia Gazetei de Sud datele concrete referitoare la valoarea sumelor investite in spatiile verzi.
Craiovenii au continuat sa isi exprime pe site-ul Gazetei de Sud parerea in legatura cu realizarile primarului Antonie Solomon, considerind ca alesul Craiovei nu are nici un drept sa isi lase amprenta asupra orasului.
Victor: „Spuneam intr-un comentariu privitor la primarul orasului Craiova (suparat pe arhitecti) ca prea multi neprofesionisti din cadrul primariei si-au plimbat fundurile puturoase, pe banii contribuabililor, prin marile capitale ale Europei, ca sa priceapa ceva din ceea ce inseamna o primarie de oras dintr-o tara civilizata! Fie ca Bulucea si trepadusii sai, fie ca Solomon si «specialistii» sai au cheltuit banii, nepriceperea primarilor s-a vazut si se vede de la o posta (chiar si din Canada!). Caci de unde, domnule, sa stie tovarasii primari de valorile culturale, istorice ale Craiovei? Daca ar putea, le-ar vinde la bucata, cum s-au vindut de fapt enorm de multe valori cu aprobarea alesilor nostri! «Ctitorul si ginditorul de geniu» si-a lasat clonele sa se joace de-a urbanismul cu patrimoniul cultural al unui oras cum e Craiova! Am vazut cum arata Craiova prin ilustratele reproduse in lucrarea «Istoria Craiovei» vol. I. Cum au putut fi demolate atitea si atitea valori, fara sa se investeasca nimic in refacerea si conservarea patrimoniului arhitectonic al Craiovei? Acum am inteles si de ce primarul Solomon s-a suparat pe arhitectii sai! Construiti palate tiganesti, d-le primar!D. Calina: „Daca Bulucea si-a facut «monumentul» (velodromul) in Parcul «Nicolae Romanescu» se pare ca a fost un comunist cu bun-simt in raport cu urmasul sau de simtire, Solomon, care (mai modern, mai tupeist, mai nesimtit, mai pervers) si-l va face chiar in centrul orasului intru nemurire; nici unul, nici altul nu au dreptul moral nici macar sa rosteasca numele primarului liberal Nicolae Romanescu, nicidecum sa isi lase amprenta pe istoria CRAIOVEI!“Eneia Ungureanu: „Am vizitat, in 1972, Berlinul si, dincolo de curatenia extraordinara i-am invidiat pe nemti pentru numeroasele fintini. O feerie care aducea prospetime si racoare. Imi placea, ori de cite ori treceam prin centru, sa ma opresc, macar citeva minute, in Englisch Parc, sa stau pe o banca sa ma uit la apa (atunci cind curgea). Craiova nu avea destule fintini. Acum se pare ca nu va mai avea nici una. Ani de zile mi-a plins sufletul vazind statuia lui Mihai zacind in spatele muzeului, in curte. M-am bucurat cind a fost pusa, in sfirsit. Unde altundeva decit in centru e locul ei? Domnul Solomon trebuia sa faca un sondaj in presa“.Ovidiu: „Ii intreb si eu in calitate de sofer pe cei care sint atit de suparati ca s-a darimat fintina din fata Universitatii pentru fluidizarea traficului: era mai bine sa se darime Universitatea sau credeti ca ar trebui sa ne cumparam elicoptere, fratilor?“.Altu care comenteaza: „Solomon, un singur mesaj pentru tine: LASA-NE, LASA-NE, LASA-NE“.
