Dinel Staicu si finantele doljene ii dau emotii nepotului lui Adrian Mititelu, Gigel Preoteasa. Tocmai cind acesta se credea stapin absolut peste terenurile din jurul Baltii Craiovita, „prietenul“ Dinel i-a contestat in instanta drepturile de proprietate obtinute cu ajutorul judecatorului Traistaru de la Tribunalul Dolj, cerind anularea intelegerii dintre Preoteasa si primarul Antonie Solomon. Anul trecut, cele doua parti si-au impartit balta si terenurile din jur, primaria raminind cu luciul de apa, iar nepotul lui Mititelu cu 15 ha de teren intravilan. Pretul intelegerii a fost retragerea recursului declarat de primarie la Curtea de Apel prin care aceasta contesta decizia lui Traistaru in urma careia Preoteasa a devenit „boier“ cu acte in regula. Crezind ca a ramas de caruta, Staicu a cerut Judecatoriei Craiova sa constate nulitatea absoluta a tranzactiei dintre Solomon si Preoteasa, pe motiv ca nepotul lui Mititelu nu ar fi avut dreptul sa incheie intelegerea, deoarece nu era titularul drepturilor si bunurilor la care renunta, adica 37 ha de balta. In sprijinul cererii sale, Dinel a adus doua contracte, unul de vinzare-cumparare si unul de cesiune, incheiate cu doua dintre mostenitoarele boierului care a detinut in proprietate terenul in cauza, aceleasi care ii vindusera si lui Preoteasa drepturile lor succesorale.
Dupa ce Preoteasa a obtinut in 2003 dreptul de proprietate asupra terenurilor de la Balta Craiovitei, Primaria Craiova a facut recurs la Curtea de Apel, dindu-si seama ca va ramine fara cele 37 ha de luciu de apa pe care voia sa le decolmateze cu bani proveniti din fonduri Phare. Cerbicia autoritatilor locale s-a inmuiat brusc dupa ce Mititelu si nepotul sau i-au facut o vizita primarului Antonie Solomon caruia i-au promis ca ii vor lasa balta in proprietate, daca acesta renunta la rindul lui la recurs. Discutiile dintre cele doua parti s-au concretizat in cele din urma in 2004 printr-un contract de tranzactie care prevedea ca 37,06 ha de luciu de apa ramin in proprietatea primariei, iar aceasta se obliga sa nu-l mai deranjeze pe Preoteasa in privinta celor aproximativ 15 ha de teren intravilan din jurul baltii. In mod ciudat, primarul si consiliul local au recunoscut valabilitatea celorlalte dispozitii ale sentintei date de Traistaru in legatura cu alte 44 de hectare, teren care nu i-a apartinut niciodata, si inca 43 ha pentru care Preoteasa cerea despagubiri banesti. Finalizarea tranzactiei dintre autoritati si Gigel Preoteasa a stirnit minia lui Dinel Staicu, care s-a simtit dat la o parte din afacerea cu terenurile si a deschis proces la Judecatoria Craiova in contul FC Universitatea Craiova, cu adresa in strada Caracal, nr.122. Staicu cerea instantei sa constate nulitatea absoluta a contractului de tranzactie incheiat intre Preoteasa Gigel, pe de o parte, si consiliul local si primarul Craiovei, pe de alta parte. Omul care a distrus sportul rege in Craiova isi intemeia cererea catre instanta pe faptul ca si el cumparase drepturile succesorale de la doua mostenitoare ale boierului, aceleasi care-i vindusera si lui Gigel Preoteasa. El il acuza pe Gigel de faptul ca nu avea calitatea de a incheia contractul de tranzactie, nefiind titularul drepturilor si bunurilor pe care le-a tranzactionat.
Preoteasa, la cheremul lui Dinel
Anghel Steluta, nepoata de fiica a boierului Constantin Negoescu, care se presupune ca a avut terenurile din vestul Craiovei, in fosta comuna Cernele, i-a vindut lui Staicu prin societatea sa, pentru 25.000 de dolari, drepturile succesorale si testamentare cuprinse in dispozitiile primarului 7433 si 7434 din 2002, precum si drepturile de creanta legate de bunurile revendicate si aprobate in cele doua dispozitii amintite, drepturi care mai fusesera vindute lui Gigel Preoteasa. Ionescu Georgeta, o alta mostenitoare a boierului, i-a cesionat lui Staicu dreptul de creanta ce a rezultat din calitatea de cedenta din contractul de vinzare- cumparare drepturi succesoarale incheiat cu Gigel Preoteasa. Ionescu declara ca primise pina la data incheierii contractului cu Staicu 12.500 de dolari si mai ramasesera de incasat 60.000 de dolari, bani pe care nepotul lui Mititelu n-a mai catadicsit sa-i dea. Staicu i-a cumparat creanta batrinei, fapt care l-a facut pe Gigel Preoteasa datornicul lui Staicu, detinatorul creantei. Preoteasa si neamul lui Mititelu, de altfel, nici nu aveau dreptul sa se subroge in drepturile succesorale atita timp cit el nu-si achitase obligatiile financiare fata de Ionescu. Prevederile contractuale il puneau pe Gigel in postura de a se trezi „liber de contract“ daca nu achita banii la termenele scadente, lucru care s-a si intimplat si de care a profitat Dinel.
Staicu, in postura de aparator al legii!
Oricit de ciudat ar parea, in dosarul de pe rolul Judecatoriei Craiova, primaria si primarul Solomon tin partea lui Gigel Preoteasa, formulindu-si apararea pe faptul ca intelegerea pe care vrea sa o desfiinteze Staicu este corecta. Dinel pare mai degraba aparatorul intereselor publice atita timp cit denunta intelegerea ca fiind oneroasa. In realitate, lui Solomon ii tremura mina dupa banii Uniunii Europene, cu care vrea sa curete balta, iar lui Staicu nu i-ar prisosi terenurile din partea de vest a orasului. Preoteasa ar pierde cel mai mult daca tranzatia va fi anulata pentru ca pe rolul altor instante institutii ale statului cer anularea sentintei Tribunalului Dolj prin care a fost facut proprietar. In apararea sa, Gigel invoca faptul ca Dinel ar fi cumparatorul doar a unor locuri de veci si al unui apartament, bunuri care nu au facut obiectul contractelor de vinzare-cumparare incheiate inaintea lui Dinel Staicu. Alaturi de Staicu, a intervenit si Directia Finantelor Publice Dolj, care cere anularea articolului din tranzactie care se refera la 44 ha teren aflat la acea data in proprietatea publica a statului. DGFP sustine ca terenul statului nu putea fi tranzactionat de primar sau consiliul local deoarece este inalienabil, insesizabil si imprescriptibil, putind fi dat doar in administrare sau concesionat potrivit legii. In paralel cu procesul de la judecatorie, finantele doljene au atacat in apel sentinta pronuntata de judecatorul Traistaru pe motiv ca ea nu putea ramine definitiva si irevocabila intrucit nu a fost comunicata oficial Ministerului Finantelor. In felul acesta, apelul nu a mai fost taxat ca tardiv introdus si acum procesul se va relua la Curtea de Apel Craiova, statul avind acum toate sansele sa-si recupereze terenurile hartanite de neamul lui Mititelu, in ciuda faptului ca acesta le-a si instrainat.
