Autoritatile din judetul Olt au apreciat ca aceasta ar fi suma necesara pentru reparatii capitale la cele 25 de baraje de pe riul Olt. Subprefectul Gigel Stirbu a declarat ca primarii din judet pe teritoriul carora se afla amplasate barajele au fost instiintati despre riscul la care se expun locuitorii din zonele respective in eventualitatea ruperii acestor baraje la o ploaie mai puternica. Edilii au comunicat insa ca nu au bani pentru a efectua reparatii la digurile si barajele de care raspund, solicitind ajutor tot autoritatilor judetene, si ele aflate in impas financiar. Cum nici unii, nici altii nu au bani de investitii, s-a ajuns la un compromis care urmeaza sa fie comunicat si locuitorilor din comunele in cauza. Astfel, primariile vor incerca sa concesioneze lacurile unde se afla amplasate barajele, cesionarii urmind sa aiba obligatia de a repara aceste obiective.
„Comisia care a verificat starea barajelor a constatat ca nici unul dintre ele nu are carte tehnica, nu exista persoane pentru supravegherea lor, nu au fost concepute regulamente care sa prevada cine si ce atributii are etc. Este absurd! Se stie doar ca, in cazul unor ploi, ar trebui sa existe persoane care sa tina permanent legatura cu autoritatile locale, cu cele judetene si cu cele cu abilitati in caz de calamitati. In prezent, barajele se afla in subordinea consiliilor locale, dar, cum acestea nu au bani de investitii in baraje, a fost nevoie sa gasim o modalitate de a rezolva problema. Asa am ajuns la ideea concesionarii lacurilor unde se afla barajele, care are avantajele ei. In contractele care se vor incheia intre autoritatile locale si cesionari trebuie prevazute clauze speciale. Una dintre acestea se va referi la obligativitatea ca aceia care vor inchiria lacurile sa efectueze lucrari de reparatii si intretinere a barajelor de pe apele concesionate“, a afirmat subprefectul Gigel Stirbu.
In prezent, barajul de la Dobrosloveni este unul dintre cele mai periculoase baraje de pe riul Olt, prezentind fisuri care pot deveni oricind un pericol major pentru locuitorii din zona. Intr-o situatie similara se afla si barajele de la Teius si Suica.
Ideea concesionarii lacurilor care au „anexate“ baraje va fi o misiune dificila pentru reprezentantii autoritatilor locale direct implicate. Acestia va trebui sa duca munca de lamurire a cetatenilor, pentru a le explica necesitatea aplicarii unei asemenea decizii. In caz contrar, autoritatile ar putea sa se confrunte cu ample miscari de protest si cu interventii din partea cetatenilor, care, mai mult ca sigur, nu vor ezita sa apeleze la cele mai inalte foruri din tara.
