• Cei doi au planuit rapirea pentru ca Omar Hayssam sa poata santaja autoritatile române: eliberarea ziaristilor in schimbul scoaterii lui de sub urmarire penala in mai multe dosare economice • Hayssam si Munaf au fost pusi sub acuzare de procurorii Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru acte de terorism • Cercetarile vizeaza in continuare finantarea organizatiilor teroriste de catre oameni de afaceri români precum Genica Boerica
Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), din cadrul Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, au dispus, joi, punerea in miscare a actiunii penale in dosarul nr. 540/P/2005 impotriva inculpatilor Omar Hayssam si Mohammad Munaf, pentru savirsirea infractiunilor de initiere, constituire si sprijinirea unei asocieri in scopul savirsirii de acte de terorism.
In baza probelor adunate la dosar, oamenii legii au concluzionat ca Hayssam si Munaf au initiat, finantat si coordonat actiunea in urma careia, la 28 martie 2005, au fost rapiti jurnalistii Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanessian. La 4 aprilie 2005, in urma operatiunilor desfasurate la Bagdad de autoritatile irakiene, au fost capturate si retinute noua persoane implicate direct in actiunea de rapire. In urma audierii preliminare a suspectilor, a rezultat faptul ca intreaga operatiune a fost initiata si coordonata de catre Omar Hayssam si Mohammad Munaf, dupa cum se mentioneaza intr-un comunicat al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Deplasarea in Irak avea in program si rapirea jurnalistilor
Din declaratiile date in calitate de martori ale persoanelor retinute in Bagdad, a rezultat fara echivoc ca rapirea a fost planificata in România. Actiunile de rapire si de amenintare savirsite de catre gruparea din Irak aveau ca scop producerea unui puternic impact psihologic asupra populatiei române, efect menit sa atraga atentia asupra lui Omar Hayssam, care urma sa-i elibereze pe cei trei ziaristi in schimbul exonerarii de raspundere penala pentru savirsirea mai multor infractiuni de crima organizata si de natura economico-financiara care au produs prejudicii de zeci de milioane de euro. Hayssam ar fi avut doua variante de a scapa de raspunderea penala: fie santaja autoritatile române spunind ca nu poate „aranja“ eliberarea daca procurorii care il ancheteaza nu „inchid ochii“, fie – in cazul in care nu putea obtine exonerarea de raspunderea penala – i se ridica interdictia de a parasi România pentru a se duce in Irak sa plateasca „rascumpararea“ de 4.000.000 de dolari, ocazie minunata pentru a se face disparut cu tot cu bani.
Joi seara in baza probelor adunate la dosar, procurorii DIICOT au solicitat Curtii de Apel Bucuresti emiterea unor mandate de arestare pe numele celor doi inculpati. Dupa multe ore de audieri, judecatorii si-au insusit propunerea procurorilor, dispunind arestarea preventiva a lui Omar Hayssam. De asemenea, a fost emis si un mandat de arestare in lipsa pe numele lui Mohammad Munaf, mandat ce opereaza din momentul revenirii sale in România. Hayssam se afla la cel de-al treilea mandat de arestare preventiva, dupa cele emise in urma cu citeva saptamini in legatura cu afacerile sale ilegale de la FORESTA Nehoiu, respectiv cea privind camioanele Volvo.
La acest dosar au lucrat ofiteri din SRI, SIE si de la Crima Organizata, folosindu-se din plin informatii de la FBI. Si in acest moment, mai multi ofiteri români investigheaza cazul in Bagdad impreuna cu agentii americani. Pina acum pare cert faptul ca in afacere sint implicati si alti cetateni arabi, dar si români, precum Genica Boerica, care ar fi participat la finantarea teroristilor din banii obtinuti in urma returnarilor ilegale de TVA, apoi „spalati“ si trimisi in conturi din strainatate.
Varianta lui Hayssam despre criza ostaticilor
Omar Hayssam a incercat timp de patru ore sa-i convinga pe magistratii Curtii de Apel Bucuresti ca n-are nici un amestec in rapirea jurnalistilor, ci, dimpotriva, a incercat sa ajute la eliberarea lor. Audiat joi seara de judecatori, in momentul in care s-a luat in discutie propunerea procurorilor de arestare preventiva pentru acte de terorism, Hayssam a povestit cum a aflat despre rapire, cum a incercat sa se implice in rezolvarea crizei si ce relatii a avut cu autoritatile in acest context. El a mentionat ca a fost sunat de fratele lui Mohammad Munaf, care i-a spus despre organizarea la Bagdad a unei licitatii pentru achizitionarea a 25.000 de tone de zahar. Apoi Munaf i-ar fi sugerat sa participe la licitatia de la Bagdad si, pentru ca interesele lui economice sa fie cunoscute, sa ia si jurnalisti cu el la Bagdad. Omar Hayssam sustine ca el insusi i-a propus lui Marie-Jeanne Ion sa mearga in Irak, in virtutea faptului ca il cunostea pe tatal jurnalistei, dar si a contractelor de publicitate pe care le avea cu Prima TV, postul de televiziune la care lucreaza Marie-Jeanne. Pe de alta parte, existind contracte similare de publicitate si cu «România Libera», Munaf l-ar fi contactat pe un gazetar sportiv de la acest ziar, care a vorbit apoi cu Petre Mihai Bacanu, ce l-ar fi desemnat pe Ovidiu Ohanessian sa ia parte la aceasta deplasare.
Potrivit propriilor declaratii, Hayssam a aflat despre rapire in pe 28 martie, la scurt timp dupa ce s-a externat din spital. El sustine ca ar fi fost anuntat cu privire la rapire de catre prietenul ziaristei Marie-Jeanne Ion, care i-ar fi dat un telefon in timp ce se afla la masa cu doi avocati si cu „o domnisoara“. Imediat, l-a sunat pe Munaf, dar acesta avea telefonul mobil inchis, asa ca a contactat-o pe sotia acestuia, Georgette Munaf, care i-a spus ca nu stia despre rapire si l-a indrumat spre fratele lui Munaf, pe care Omar Hayssam l-a si sunat. Fratele lui Munaf este cel care ar fi contactat Ambasada României la Bagdad, a povestit Omar Hayssam, care a mai mentionat ca a luat personal legatura cu Ministerul Afacerilor Externe, unde un functionar i-a spus sa faca o sesizare in scris. Omul de afaceri sustine ca a vorbit apoi cu Mohamed Yassim (vicepresedinte al Uniunii Arabilor din România, plecat ulterior la Bagdad impreuna cu alti negociatori arabi), care a sunat la Palatul Cotroceni.
Omar Hayssam a mai spus ca a fost contactat apoi de generalul Constantin Degeratu (consilier de stat pe probleme de aparare), ca ar fi fost la Palatul Cotroceni in 30 martie, unde ar fi avut o intilnire cu presedintele Traian Basescu si ca acesta i-ar fi cerut sa faca uz de relatiile pe care le are la Bagdad. Hayssam n-a uitat sa precizeze ca, dupa rapire, a primit un telefon de la un barbat care vorbea in limba araba si care i-a cerut o rascumparare de 4.000.000 de dolari. In 29 martie, la ora 11.30, Hayssam ar fi primit un al doilea telefon, aceeasi voce barbateasca spunindu-i ca „le ia gitul“ ostaticilor daca se face uz de forta si cerind sa pregateasca banii.
Hayssam sustine ca, in aceste conditii, s-a gindit ca ar fi bine sa fie „niste bani la indemina“, asa ca a vorbit cu familia si a strins 200.000 de dolari, care sa fie luati de fratele lui Mohammad Munaf de la Ambasada României si dusi in Irak, ceea ce nu s-a mai intimplat din cauza unor probleme aparute in tranzitul intre Siria si Irak. Intre timp, pe 29 martie, Hayssam ar fi ajuns iar la spital, pentru ca s-ar fi simtit rau din cauza emotiilor puternice pe care i le-au provocat aceste evenimente.
In cursul acelorasi audieri, Hayssam a mai declarat ca a primit, la un moment dat, un mesaj SMS de la familia lui Marie-Jeanne Ion, in care se spunea: „CHIAR SINTEM INGRIJORATI PENTRU TINE“. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au acordat insa o mai mare credibilitate probelor aduse de procurori, dind curs solicitarii acestora de arestare preventiva pentru acte de terorism, in baza unor mandate emise atit pe numele lui Omar Hayssam, cit si, in lipsa, pentru Mohammad Munaf.
