Reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National (DJCCPCN) Dolj au abordat, in cadrul conferintei de presa organizate ieri, principalele proiecte culturale din anul 2005 si au acordat diplome de excelenta pentru presa. Directorul executiv al institutiei, Dan Lupescu, a lasat sa se inteleaga ca nu este multumit de finantarea acordata de ministerul de resort pentru programele si proiectele culturale propuse de DJCCPCN Dolj, pentru acest an. Intr-o adresa oficiala primita recent de la Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), se incearca motivarea subfinantarii: „Avind in vedere exigentele bugetare specifice anului in curs, rigorile legale si previziunile financiare, se estimeaza o posibilitate de acoperire bugetara limitata pentru cheltuielile aferente programelor si proiectelor culturale minimale in anul 2005“.
Suma estimata ce urmeaza sa fie repartizata pentru programele si proiectele culturale minimale din Dolj se situeaza in jurul a 600 de milioane de lei, se mai arata in document. De asemenea, ministrul culturii si cultelor, Mona Musca, intr-un document transmis Directiei doljene, sustine ca bugetul a fost aprobat in forma provizorie, iar „cresterile salariale ce se vor acorda in 2005 se vor asigura dupa rectificarea bugetului MCC, rectificare care va insemna si influenta in buget a acestor cresteri“. De asemenea, aceasta apreciaza ca, pentru finantarea programelor si proiectelor culturale din Dolj, va aborda o procedura noua, de tipul finantarii de proiect: „Vom elabora proiecte de norme metodologice si vom constitui comisii speciale pe domenii, organizind sesiuni in care proiectele vor fi analizate de catre specialisti cu autoritate in domeniile respective si vor fi finantate in functie de importanta si impactul acestora fata de creatori si fata de comunitatile locale“.
Intr-adevar, este necesar sa se constituie comisii speciale in fiecare domeniu, insa trebuie sa primeze exclusiv criteriul valoric. Majoritatea cartilor finantate de MCC, in timpul guvernarii PSD, apartin acelorasi autori din regimul dejist si ceausist. Nu numai ca acesti autori nu duc lipsa de nimic, insa cititorii avizati, chiar studenti filologi, s-au saturat de compilatii si triumfalisme, de stereotipii si clisee sterile. Scriitorii adevarati, ale caror manuscrise zac prin sertare, au fost sfidati cu buna stiinta si chiar ignorati de cei care pina in decembrie ’89 se intreceau in a trimite telegrame de adeziune lui Ceausescu – „cel mai iubit fiu al poporului“. De aceea, nu ar strica o lege a lustratiei care sa aiba efecte inclusiv in cultura.
