A treia generatie de luptatori antrenati de Al-Qaida a fost reperata de serviciile secrete pe continentul european
Deschiderea granitelor, garantarea libertatii de miscare, liberalizarea schimburilor de marfuri si servicii, circulatia rapida a informatiilor au permis terorismului si crimei organizate efectuarea unui salt important din punct de vedere al sferelor de actiune si din cel conceptual, se arata intr-o analiza a Serviciului de Informatii Externe. Organizatiile teroriste si criminale si-au adaptat rapid structura, metodele si mijloacele utilizate la noile realitati, au diversificat formele de pregatire a personalului si au asigurat o mai pronuntata conspirativitate retelelor, membrilor si activitatilor.
Exportul radicalismului islamic dinspre zonele aflate pe „axa raului“ spre cele cu conflicte inter-confesionale latente, coroborat cu alegerea Europei de Sud-Est ca zona de refugiu si refacere a gruparilor extremist-teroriste, mentine in actualitate riscul amenintarilor teroriste, probabilitatea concretizarii acestora fiind sporita de existenta in aproape toate tarile din regiune a unor comunitati puternice de cetateni arabi, in rindul carora se afla si sustinatori sau membri ai organizatiilor teroriste Kongra Gel, Hamas, Hezbollah, Fratii Musulmani, Al-Qaida etc. In spatiul post-iugoslav, riscurile de securitate sint agravate de persistenta formatiunilor paramilitare, de genul Armatei Nationale Albaneze sau al Armatei Nationale a Muntenegrului, care propaga idei extremist-separatiste, tensionind climatul de securitate si asa foarte fragil.
Aparitia pe continentul european „a celei de-a treia generatii“ de luptatori antrenati in diverse tabere de instruire ale Al-Qaida (fosti voluntari din state occidentale care au luat parte la luptele din Afganistan, Cecenia, Bosnia si au revenit in statele de origine, unde au creat retele de sprijin pentru continuarea Jihadului impotriva SUA si aliatilor acestora) constituie un alt factor de risc major pentru climatul de securitate in Europa de Sud-Est. Factorii de insecuritate generati de cursa inarmarilor s-au amplificat dupa dezmembrarea Tratatului de la Varsovia, a U.R.S.S. si R.F. Iugoslavia, avind ca efect disponibilizarea unor mari cantitati de armament si material strategic, precum si a unei parti a personalului militar sau civil implicat in cercetarea, productia, comertul si paza acestor materiale.
Rusii, regii traficului de armament
Pe acest fond, s-a ajuns la proliferarea grupurilor si bandelor de traficanti ilegali de armament, componente si produse strategice, unele dintre acestea fiind create si conduse de foste cadre ale structurilor de aparare si de informatii din tarile respective, care au folosit legaturile deja create, experienta profesionala, informatiile ce le detineau si au exploatat situatiile de criza, haosul, confuzia, coruptia si superficialitatea in sistemul de control, permeabilitatea frontierelor etc.
Cele mai active in domeniu au fost si sint inca structurile de tip mafiot de sorginte rusa, care actioneaza pe arii extrem de intinse, precum si cele albaneze care controleaza zona balcanica. Migratia ilegala este componenta cea mai dinamica a crimei organizate. Volumul migratiei internationale, si in special al celei determinate de cauze economice pe traseul sud-nord, a crescut in mod dramatic. Gruparile criminale si cele teroriste au preluat controlul acestui fenomen, au introdus elemente organizatorice noi, dispun de mijloace de falsificare a documentelor si controleaza companii de transport maritim, feroviar si rutier, transformind totul intr-o industrie extrem de profitabila. Pe diverse segmente, gruparile criminale angajate in traficul de droguri coopereaza si cu alte organizatii ilegale, sporind astfel profitul obtinut. Migratia ilegala a devenit o afacere de miliarde, gruparile criminale din domeniu cistigand circa 20-30.000 de dolari per imigrant.
Islamizarea tiganilor sirbi
Instabilitatea din spatiul ex-iugoslav a favorizat o crestere mai mult decit semnificativa si a traficului de droguri, acesta constituind o sursa majora de venituri pentru gruparile teroriste sau de tip mafiot, in special cele cu alura internationala.
La toate acestea se adauga ofensiva procesului de islamizare a unor categorii minoritare (romi, paturi defavorizate economic sau medical) din spatiul ex-iugoslav, indoctrinarea acestora pentru a sustine proiectul „Statului islamic pur“, pericolele rezultate din asocierea cercurilor islamice radicale cu miscarile sau organizatiile nationalist-extremiste si regruparea militantilor radicali in formule organizatorice noi (fundatii, asociatii culturale, religioase, de caritate etc.), care servesc interesele unor organizatii sau state care sustin terorismul. In procesul de islamizare si indoctrinare religioasa sint implicate si o serie de organizatii neguvernamentale, intilnite mai frecvent in spatiul post-iugoslav si Albania, care conditioneaza aproape orice sprijin umanitar de realizarea unor obiective ce tin de propagarea islamului.
Pericole pentru Romania
Romania se situeaza la confluenta unor vectori de instabilitate regionala rezultati din schimbarile geopolitice care au dominat ultimul deceniu al mileniul trecut. Existenta in apropierea granitelor romanesti a unor stari conflictuale latente ce se pot reaprinde, degenerind in confruntari deschise, evolutiile miscarilor separatist-autonomiste din spatiul ex-iugoslav, prezenta si activitatea gherilei albaneze, securitatea fragila a unora dintre statele din regiune, expansiunea entitatilor teroriste catre Europa de Sud-Est transforma spatiul adiacent Romaniei intr-o zona complexa, care ofera conditii favorabile dezvoltarii unor nuclee extremist-teroriste si ale crimei organizate transfrontaliere. Relativa vecinatate geografica cu Orientul Mijlociu, recunoscut ca „gazda“ a principalelor organizatii teroriste cu vocatie de internationalizare, si cresterea fluxului migrationist dinspre statele din aceasta zona spre Europa de Sud-Est au determinat adoptarea unor masuri specifice de prevenire a transformarii teritoriului national in spatiu de refugiu sau de tranzit al entitatilor radicale. Plasarea geografica a tarii noastre pe axa de actiune a unor organizatii teroriste de factura separatista si fundamentalista (kurzi, albanezi, ceceni etc.), care incearca sa creeze sau sa consolideze nuclee in spatii extranationale, reprezinta in contextul international actual un factor major de amenintare la adresa securitatii nationale a Romaniei.
