O parte din firmele care au cistigat proiecte de finantare au dat faliment pina au intrat in posesia banilor; altele nu au mai avut fonduri pentru contributia proprie, fiind nevoite sa returneze zecile de mii de euro primite
Fondurile PHARE au constituit in ultimii ani o sursa de finantare salvatoare atit pentru societatile comerciale private, cit si pentru institutiile de stat, incapabile sa sustina din fonduri proprii derularea proiectelor de infrastructura sau de dezvoltare a anumitor segmente economice. O parte dintre firmele care au obtinut finantare europeana au fost acuzate de deturnare de fonduri, altele au dus cu bine la capat proiectele incepute. Important este ca firmele din Dolj au inceput sa descopere avantajele programelor PHARE, care au pus la dispozitia solicitantilor milioane de euro. Banii veniti de la Uniunea Europeana au inceput insa sa se rareasca, poate si din cauza faptului ca numarul proiectelor eligibile lasa de dorit. Asa ca fondurile care vin catre Romania si implicit catre Oltenia reprezinta butoiul cu miere pe linga care roiesc din ce in ce mai multe firme care au prins gustul investitiei pe banii altora.
Institutiile statului – abonate la banii Europei
De-a lungul timpului, Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia a derulat programe de milioane de euro pe diferite segmente economice. Spre exemplu, la prima licitatie din cadrul programului PHARE 98, Oltenia a atras aproape 1,3 milioane de euro, bani veniti cu intirziere deoarece si implementarea programului s-a facut cu o intirziere de citiva ani. Printre beneficiarii programului s-au numarat Prefectura Dolj si Agentia de Ocupare a Fortei de Munca Dolj, care au primit impreuna peste 70.000 de euro, Doljul fiind judetul care a atras cele mai multe fonduri in prima etapa a programului, aproximativ 360.000 de euro. Cu toate acestea, la nivel local, numarul mare de proiecte care au primit finantare nu a insemnat si o crestere vizibila a activitatii economice, care sufera in continuare din cauza subfinantarilor. La cea de-a doua licitatie, valoarea granturilor acordate a scazut vizibil pina la 885.000 de euro, printre beneficiari numarindu-se Consiliul Judetean Dolj si Camera de Comert si Industrie Oltenia. Cele doua institutii au primit impreuna fonduri de aproape 90.000 de euro pentru modernizarea infrastructurii de afaceri din Dolj prin amenajarea unui complex de sali de conferinte si a unui centru regional de marketing si promovare a exporturilor.
Firmele nu au banipentru contributia proprie
Batalia mare s-a dat insa pe banii oferiti prin Fondul National de Dezvoltare Regionala destinat societatilor comerciale. Atit de mare a fost apetitul patronilor din Oltenia pentru banii oferiti pe tava de autoritati incit, in unele cazuri, agentia de dezvoltare s-a confruntat cu probleme serioase in recuperarea banilor acordati cu titlu nerambursabil. In principiu, este vorba despre nerespectarea destinatiei utilizarii fondurilor acordate, caz in care ADR Sud-Vest Oltenia a fost nevoita sa apeleze la tribunal pentru recuperarea banilor. Un exemplu relevant este SC Pacopan Ind SRL Brabova, care a obtinut 53.000 de euro pentru modernizarea unei fabrici de legume si fructe, bani care le-au lasat celor de la agentia din Oltenia un gust amar, acestia fiind nevoiti sa se inscrie la masa credala alaturi de alti creditori pentru a recupera cele aproximativ doua miliarde de lei. Proiectele cu astfel de probleme au fost insa putine. Nu aceasta este principala dificultate cu care se confrunta reprezentantii ADR Oltenia. „Problemele sint la nivelul implementarii proiectelor, fie din cauza lipsei banilor reprezentind contributia proprie, fie din cauza faptului ca jumatate din proiecte pica la conformitate si eligibilitate“, a declarat Ionut Birca, coordonator de proiecte in cadrul ADR Sud-Vest Oltenia. Cu alte cuvinte, dupa ce se vad cu sacii in caruta, o parte dintre patronii olteni isi dau seama ca nu mai pot cofinanta procentul de zece la suta din valoarea proiectului. Altii pur si simpu dau faliment pina ajung sa beneficieze de banii europeni sau nu depun proiecte, desi au inceput sa invete sa le conceapa. In cazul IMM-urilor, componenta de resurse umane a reprezentat o adevarata mana cereasca. Desi prin contractul de finantare se obligau sa instruiasca persoane de diferite categorii, firmele respective aveau voie sa cumpere cu banii respectivi aparatura necesara pentru procesul de invatare, inclusiv autoturisme, daca normele programului nu interziceau acest lucru.
Astfel, dupa ce instruiau citeva zeci de persoane pe care le si puteau angaja ulterior, patronii ramineau cu utiljalele, avind obligatia de a nu le vinde o anumita perioada de timp. In ultima vreme insa, fondurile destinate IMM au scazut consistent. Accentul se pune pe resurse umane si pe dezvoltarea infrastructurii si a investitiilor in turism. Spre exemplu, prin programul PHARE 2004-2006, autoritatile publice locale pot depune pina pe 28 ianuarie proiecte de infrastructura din domeniul turismului, transportului, reabilitarea zonelor industriale si infrastructura pentru dezvoltarea afacerilor. Valoarea minima eligibila a intregului proiect este de doua milioane de euro, iar contributia proprie este de 10%. Citi din acesti bani vor ajunge si in Oltenia va depinde de rapiditatea cu care institutiile eligibile ale statului vor depune proiecte si cit de coerente vor fi acestea.
