10.6 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateLa Agricola Balteni - pamint bun, recolta bogata, tarani saraci

La Agricola Balteni – pamint bun, recolta bogata, tarani saraci

A mers bine cindva. Satenii erau multumiti, profitul bun si angajatii lucrau cu spor. Aveau tractoare, utilaje, pamintul rodea si Societatea Agricola Balteni – Olt prospera. Presedintele asociatiei era multumit, contabila la fel, pina si magazionerei i-au mers afacerile. Case cu mai mult de un nivel, masini, copiii tinuti pe la scoli inalte… Pina intr-o buna zi, cind recolta proasta i-a bagat in iarna cu datorii catre furnizori si bani de recuperat de pe unde si-au dat cerealele, iar lunile urmatoare le-au adus si procese. Aici intra in scena salvatorul, care, spun o parte dintre cei care si-au bagat pamintul in asociatie pentru profitul altora, pentru un cec de aproximativ 160 de milioane de lei a preluat afacerea si are toate sansele sa scoata bani frumosi. Societatea agricola a ramas in schimb fara brutarie, fara tractoare, fara o parte din utilaje. In curind, va ramine si fara cele patru grajduri, dar cu oameni revoltati, nici ei nu stiu pe cine.

Peripetii cu datorii si fila cec fara acoperire

Societatea Agricola Balteni – Olt a fost infiintata de sateni prin 1991. Muncitori si dornici sa-si usureze munca, din primii bani reprezentind profitul si-au luat si primele tractoare. In anii urmatori, au continuat politica de achizitii si au ajuns la vreo zece tractoare, utilaje, o remorca, cisterne pentru motorina etc. In sfirsit, totul pentru ca treaba sa mearga bine si cele 1.575 ha ale satenilor sa fie exploatate eficient.

Gheorghe Rizea este presedintele asociatiei inca de la infiintare. Cei care nu-l mai privesc cu ochi buni de cind nu le-a mai dat un bob de griu spun ca a dus-o nu bine, ci regeste. 80 de litri de motorina lunar, salariul salariu, 3% din productie, prime etc.

Prin 2000 – 2001 au inceput problemele. Ani secetosi, productie slaba, taranii nu s-au mai bucurat nici ei la impartitul recoltei. Numai ca seceta i-a lovit doar pe tarani, pentru ca in fiecare vara de carat s-au carat camioane intregi de grine catre diverse baze. Ba la Craiova, ba la Spineni, ba la societati de prin Curtea de Arges, de la una dintre acestea asociatii avind si acum de recuperat peste o suta de milioane. La un moment dat, s-au implicat chiar si politisti, lucru destul de greu de demonstrat de cei care ne-au adus la cunostinta multe alte lucruri.

In acte, si in fapt, societatea a inceput sa inregistreze datorii la furnizori, de la care a luat ingrasaminte si griu de saminta, dar nu le-a mai putut plati. Se pare ca ambele societati, apartinind aceluiasi patron, nu s-au multumit cu cit au putut, la acel moment, sa dea Agricola – 52 de tone de griu si 21 de tone de floarea-soarelui. Mai ramasesera de plata 310 milioane de lei, pentru care au fost actionati in judecata.

Cheltuielile de productie nu au mai putut fi acoperite in respectivii ani, furnizorii ii tot presau, asa ca, pentru a scapa de belea, presedintele Rizea si contabila Florica Matei au ales calea emiterii catre una dintre societati – ROMPH – a unei file cec fara acoperire, de vreo 160 de milioane de lei. Se pare ca a intrat pe fir si Parchetul, iar din acest moment apare miraculos o alta societate – ALINDAS – care sa scoata din impas societatea agricola si angajatii.

Contractul de arendare ar fi trebuit sa-i salveze, dar au ramas fara utilaje

Un om mare, de prin partea locului, Radu Stancu, le-a propus arendarea a peste 600 de hectare de teren, incepind cu 2003. Intelegerea a fost ca ALINDAS sa plateasca o parte din datorii, iar societatea agricola sa presteze firmei lucrarile agricole. Plata serviciilor si a salariilor pentru angajati cadea in sarcina noilor patroni. Gheorghe Rizea spune ca e doar coincidenta ca in aceeasi perioada se intimplase buclucul cu fila cec, insa cert este ca SC ALINDAS, firma fiicei lui Stancu, a luat pamintul, s-a obligat sa-i scape de datorii sau cel putin asa declara presedintele Rizea, numai ca, pina la urma, tot la mina furnizorilor au ajuns. Acestia au cistigat procesul si hotarirea judecatoreasca a fost pusa in aplicare de executorul judecatoresc, in primavara acestui an. Pentru cele 310 milioane datorie, la care s-au adaugat 30 de milioane dobinda, o alta suma reprezentind dobinda de la 1 ianuarie 2004 pina in mai, cind s-a pus sechestru pe bunuri, 50 de milioane pentru executorul judecatoresc plus banii pentru evaluatori, societatea a ajuns sa plateasca 625 de milioane. Pentru acesti bani s-au vindut zece tractoare, plus citeva utilaje. Cei in culpa au scapat de datorii, iar asociatia a ramas cu doua masini de administrat ingrasamintul, trei remorci, o cisterna si un disc. Taranii, in schimb, au ramas cu

ochii-n soare.

„Pe perioada derularii contractelor au mai aparut si alte datorii, unele dintre ele ascunse“

Cele 200 de familii care au avut pamint in societate ar vrea acum sa-l dea in arenda ALINDAS. De altfel, in afara de cele 670 de hectare luate de societatea agricola, ALINDAS mai are pamint preluat direct de la proprietari, fiind foarte posibil sa munceasca de acum si alte 290 de hectare care, pina in decembrie anul trecut, au fost lucrate de AGROTRANSPORT. Numai ca mai sint asociati care reclama faptul ca noul partener de afaceri ar mai avea de dat sute de milioane asociatiei, in contul lucrarilor prestate in cursul anului trecut si in 2004. Mai mult, acesta si-ar fi scos cu virf si indesat banii, predind griu de saminta pe care numai de la stat, in contul subventiei, a luat bani suficienti, la acestia se adauga banii pentru culturile calamitate si asigurate etc.

Despre toate acestea, Radu Stancu declara: „Acest lucru este inexact. Pe perioada derularii contractelor au mai aparut si alte datorii, unele dintre ele ascunse. Au fost achitate datorii ale asociatiei vechi de citiva ani“.

Pentru tarani insa prea putin conteaza ce se intimpla intre presedintele asociatiei, contabil si noul patron. Ei stiu ca anul a fost bun, recolta bogata si le-ar reveni o cantitate frumusica de cereale.

Pentru a lamuri problema s-au intilnit luni, 26 iulie, cu „patronul“, insa de stabilit nu s-a stabilit mare lucru. Se pare ca au fost si sole nelucrate in anii trecuti, iar productivitatea n-a fost cea dorita. Or, cel putin asa ar fi bine sa se creada.

De curind, satenii au aflat ca asociatia lor sau ceea ce a mai ramas din ea are de platit alte si alte zeci sau sute de milioane, de data aceasta catre stat. Si ca salvarea s-ar putea sa vina tot de la noul patron. Si ca toate cele patru grajduri ar putea fi preluate, in contul datoriei pe care sa o plateasca patronul, pe mult mai putin decit valoreaza. Simple zvonuri, insa nimeni nu s-ar mai mira daca s-ar adeveri.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS