Peste aproximativ o saptamina, Doljul va sti care sint monumentele de cultura si istorice pe care le pastoreste de mai multi ani. Lista completa va fi publicata in Monitorul Oficial pina pe 24 iulie, conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si de cultura. Intirzierea aparitiei listei a fost determinata de lentoarea cu care celelalte judete au centralizat situatia monumentelor existente pe teritoriul lor, reprezentantii Doljului trimitind pe adresa Ministerului Culturii de aproape un an toate informatiile necesare.
„Zestrea“ Doljului: 54 de situri arheologice, 487 de monumente istorice si de arhitectura
Legea prevede clasificarea monumentelor in doua categorii: una de importanta nationala si alta de importanta regionala. De-a lungul timpului au aparut schimbari de natura administrativa ale proprietarilor obiectelor de interes cultural prin aparitia a 12 noi comune si a doua orase, modificari care au avut loc in urma cu aproximativ doua luni. Lista trimisa la Bucuresti de Directia Judeteana Dolj pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural cuprinde 54 de situri arheologice, 487 de monumente de arhitectura si memoriale, 67 de monumente istorice de for public (statui), precum si trei zone urbane protejate.
Cele mai importante situri arheologice se gasesc in satul Bizdina din comuna Calopar si in satul Cotofenii din Dos, ambele asezari datind din epoca bronzului. Din cele 482 de monumente de arhitectura, doar zece sint incluse in categoria A, de importanta nationala, printre acestea regasindu-se Palatul Prefecturii, Palatul Primariei si Casa Baniei. In privinta clasificarii statuilor, specialistii a trebuit sa faca o selectie riguroasa, intrucit lucrarile trebuia sa aiba si o anumita valoare artistica. In aceasta categorie au fost incluse si crucile memoriale vechi. Doljul are trei mari zone urbane protejate: Parcul „Romanescu“, zona istorica a Craiovei si zona istorica rurala Diosti, aceasta din urma fiind reconstruita dupa incendiul din 1938, cind 40 de case au ars din temelii.
Proiectantii din Dolj au dat bir cu fugitii
Majoritatea monumentelor incluse pe lista sint in proprietate privata in urma retrocedarilor efectuate de statul roman. Trecerea timpului si-a pus insa amprenta pe soliditatea constructiilor, multe dintre ele necesitind reparatii si consolidari urgente. Este cazul hanului Putureanu, din Piata Veche, al Casei Dinopol, de pe strada Fratii Buzesti, si al Casei Cotofeanu, din comuna Almaj. Institutiile si persoanele fizice care au in proprietate astfel de monumente pot beneficia de subventii din partea ministerului pentru reparatii si consolidari in cuantum de 50% din suma ceruta, restul urmind sa fie contributie proprie. Interesant de remarcat este faptul ca in Dolj nu exista nici un proiectant autorizat de minister care sa realizeze proiectele de consolidare. De aceea, solicitantii de ajutoare guvernamentale sint nevoiti sa apeleze la serviciile autorizatilor din alte judete, ceea ce presupune costuri suplimentare. Cum s-a ajuns insa in aceasta situatie? „Probabil sumele cistigate din aceste proiecte nu ii multumesc si s-au orientat catre afaceri mai banoase“, a declarat Marcel Berendei, consilier pentru protejarea patrimoniului construit. Fondurile guvernamentale se acorda pe baza unui punctaj, in urma proiectelor supuse aprobarii Directiei Judetene. In consecinta, nici proprietarii de monumente nu se inghesuie sa obtina sumele necesare consolidarii. Anul trecut, spre exemplu, statul a acordat doar 3,5 miliarde de lei pentru astfel de lucrari. Anul acesta, situatia pare sa se fi schimbat. Mitropolia Olteniei a solicitat finantare pentru biserica Manastirii Bucovat, pentru Biserica „Sf. Nicolae“ din Cernatesti si pentru Biserica Bolnitei. Suma totala solicitata este de 439.000 de euro, dintre care Mitropolia trebuie sa aduca din vistieria proprie peste 200.000 de euro.
PSD a vrut sa cumpere un monument protejat
Parcul „Romanescu“ este o alta locatie care necesita finantare pentru consolidare. „Anul trecut s-a facut un studiu de fezabilitate pentru reabilitare. Conform studiului, parcul ar avea nevoie de 25 de miliarde de lei, din care s-au obtinut pina acum noua miliarde“, a precizat Berendei. Gurile rele spun ca partidul de guvernamint si-a manifestat de mai multe ori intentia de a cumpara sediul de pe strada Mihail Kogalniceanu, dar nu a reusit, intrucit constructia este monument protejat. Exista temeri ca, pentru a-si indeplini visul, PSD ar putea decide la nivel de minister declasarea respectivului sediu, moment in care achizitionarea lui nu ar mai crea nici o problema.
