Camera Deputatilor a luat in discutie, zilele trecute, reinfiintarea cooperativelor agricole de productie. Dupa ce 14 ani politicienii s-au straduit si au reusit sa distruga mult hulitele CAP-uri, pe motiv ca erau organizate dupa model comunist, aducind agricultura romaneasca in stadiul de subzistenta, au ajuns la concluzia ca dracul nu era asa de negru. Prima incercare de reorganizare a agriculturii postrevolutionare a fost asociatia agricola, familiara sau juridica, care s-a dovedit paguboasa pentru proprietarii de terenuri, dar rentabila pentru cei care s-au hotarit sa lucreze pamintul pe suprafete mai mari. Forma de organizare in asociatie a fost compromisa din cauza administratorilor care, profitind de faptul ca legiuitorul a permis eludarea legii si, nu in ultima instanta, inselarea proprietarului. Asociatiile agricole infiintate in acest fel nu au fost controlate niciodata, desi presa a adus in atentia opiniei publice numeroase abuzuri si chiar hotii flagrante. Proprietarii paminturilor au fost purtati de la Ana la Caiafa, organele de control declinindu-si competentele in favoarea asa-ziselor adunari generale sau consilii de administratie, care, pentru asociatiile mai mici de 200 ha, nu au functionat niciodata. In aceste conditii, recenta discutie legata de infiintarea unor cooperative agricole pare cel putin interesanta.
Ce se doreste sa fie noua cooperativa agricola?
Noile cooperativele agricole vor fi scutite de la plata impozitului agricol, vor beneficia de un impozit pe profit redus cu 20% in primii cinci ani de la constituire, la care se adauga acces la subventii si fonduri publice si fonduri externe. De asemenea, cooperativa va fi scutita de la plata taxelor vamale pentru importul de tractoare, utilaje agricole si echipamente agricole. Noua cooperativa agricola a fost definita ca o asociatie autonoma, cu un numar variabil de membri si cu capital variabil, care exercita o activitate economica, tehnica si sociala, pentru a furniza bunuri, servicii si locuri de munca exclusiv sau preponderent membrilor sai. Ea se constituie si functioneaza cu un numar minim de cinci persoane. Fiecare cooperativa va primi gradul I sau gradul II la infiintare, in functie de marimea capitalului social. Aceste structuri se inregistreaza la Oficiul Registrului Comertului, data de la care devin persoane juridice. In cazul cooperativelor de gradul I, capitalul social este de minimum cinci milioane de lei, iar la cele de gradul II, de minimum 100 de milioane de lei, fiind compus din parti sociale subscrise la aderare si varsate, potrivit actului constitutiv. Un membru cooperator poate detine parti sociale in limita a 20% din capitalul social al cooperativei. Persoanele care sint incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, furt si cele care au inscrise infractiuni in cazierul fiscal nu pot fi membri fondatori si nu pot face parte din organele de conducere.
Aceeasi Marie cu alta palarie
In proiectul discutat, drepturile si obligatiile membrilor cooperatori sint egale si, indiferent de marimea cotei de participare la capitalul social, fiecare membru se exprima printr-un singur vot. In cazul incetarii calitatii de membru cooperator, acesta are dreptul la restituirea aporturilor varsate, dupa ce au fost scazute obligatiile catre cooperativa. Organele de conducere ale cooperativei sint Adunarea Generala si Consiliul de Administratie, iar membrii CA nu pot fi salariati in cooperativa, dar vor fi platiti, sumele fiind stabilite de Adunarea Generala. De asemenea, din CA nu pot face parte in acelasi timp sotul si sotia, precum si rudele si finii membrilor pina la gradul al III-lea inclusiv. CA poate numi un director executiv sau functia este exercitata de presedintele CA. Din beneficiul cooperativei agricole se preia, in fiecare an, cel putin cinci la suta pentru constituirea cotei minime de rezerva, care va reprezenta 20% din capitalul social.
Cooperativele agricole se pot asocia in uniuni pe ramura si apoi in federatii. Acest lucru permite crearea unei structuri stufoase cu personal numeros, care va trai, ca si in cazul cooperatiilor de consum, din cote parti varsate de cooperativele membre. Probabil ca fondurile externe la care se refera proiectul se vor derula prin structurile federatiei, care va conditiona acordarea lor de cotizatia cooperatorilor. In conditiile crearii acestor structuri, se pune problema la ce mai folosesc directiile agricole judetene sau ministerul de resort, cu personalul lui numeros? De asemenea, este definita Uniunea Centrala a Cooperativelor Agricole, care este o organizatie profesionala coordonatoare, nonprofit, cu personalitate juridica, apolitica, cu sediul in Bucuresti. Pe vremea fostelor CAP-urilor, exista Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole, UNCAP, cu sediul in Capitala, iar la nivel de judet se numea UJCAP. Noile structuri sint de fapt aceeasi Marie cu alta palarie. Crearea unei structuri paralele cu cea deja existenta nu poate coordona agricultura privata pentru ca, deocamdata, structura existenta asta si face. Paminturile care apartin statului si care sint concesionate au alta structura, Agentia Domeniilor Statului (ADS), care merge pina la nivel de judet.
Nu putem sa speram decit ca, pina va ajunge in Senat, legea care reinfiinteaza CAP-urile, va suferi modificarile impuse de realitate si de experienta atitor ani de esecuri.
