Se preconizeaza ca zaharul se va scumpi de la 16.000-18.000 lei/kg la 22.000-24.000 lei/kg. Dindu-si seama de dificultatile cu care se confrunta procesatorii de sfecla de zahar si alarmat de situatia dezastruoasa a plantatiilor din zonele cu traditie in acest domeniu, guvernul a hotarit sa declare sfecla de zahar si zaharul produse de importanta nationala si sa acorde o subventie de 46% din costul unui hectar cultivat. „Daca inainte de ’89 aveam 14.000 ha cultivate cu sfecla de zahar, acum mai avem doar 22 ha la Gighera si Maglavit. Problema este ca nu are cine sa preia procesarea radacinilor de sfecla, dupa ce s-au inchis fabricile de la Podari si Calafat“, a declarat Ion Gavrilescu, inspector in cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Dolj. Potrivit acestuia, fabrica de la Calafat a incercat sa supravietuiasca reprofilindu-se pe procesarea zaharului brut nerafinat din import, dar, in cele din urma, s-a inchis din cauza nerentabilitatii. La aceasta situatie a contribuit, pe linga seceta prelungita din ultimii ani, si lipsa utilajelor de colectare a radacinilor. „Sfecla de zahar este o cultura grea, care necesita mecanizare totala. La noi, taranii nu au utilaje si nici nu dispun de forta de munca manuala. In ultimii ani, din cauza secetei, pamintul a devenit atit de tare, incit trebuie spart pentru a scoate radacinile“, a precizat Ion Gavrilescu.
Sfecla pentru animale
In urma cu citiva ani, culturile de sfecla de zahar din Bulgaria, de pe terenurile din apropierea granitei cu Romania, au fost afectate de rizomanie, fiind compromisa toata cultura de sfecla. Au fost afectate apoi si putinele suprafete cultivate la noi. „Problema este ca boala persista. De aceea, fabricile bulgaresti s-au vazut nevoite sa rafineze doar zahar brut din import.
Daca in Germania de pe un hectar se recolteaza intre 80 si 120 de tone de sfecla de zahar, la noi, de pe aceeasi suprafata, nu se string mai mult de 25 de tone. Din acestea, doar 10% sint transformate in zahar de consum, cam cit achizitioneaza o alimentara intr-o saptamina, dupa cum spune inspectorul Gavrilescu. Intreaga cantitate de sfecla recoltata de tarani de pe propriile plantatii se foloseste pentru hrana animalelor din ograda. Si aceasta, in timp ce capacitatea de prelucrare a fabricii de la Calafat este de 5.000 de tone de sfecla/zi, adica aproximativ 500 de tone de zahar. Daca ar lucra la capacitate maxima, fabrica ar putea asigura consumul mediu pe luna al doljenilor, de 1.000 de tone, in numai doua zile. „Noi speram ca situatia sa se amelioreze, mai ales dupa ce sfecla si zaharul au devenit produse de importanta nationala. Incepind din acest an, guvernul a decis sa acorde producatorilor o subventie de 100.000 lei/kg de seminte de sfecla monogerma, care este cea mai buna calitativ. Apropiata integrare in UE trebuie sa ne gaseasca in situatia de a negocia cu organismele europene subventii si baremuri de productie avantajoase pentru noi. La stadiul in care sintem acum, mai avem mult de munca“, a concluzionat inspectorul Gavrilescu.
