16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateSi copiii de la tara viseaza

Si copiii de la tara viseaza

Se trezesc de la cinci sa ajunga la scoala. Strabat drumurile inghetate ale comunei zgribuliti, cu miinile bagate in minecile hainei. Sint copii de la tara si palmele care tin pixul le sint, nu de putine ori, pline de bataturi. Pentru ca, ajunsi acasa, nu se tolanesc in fata televizoarelor si nu pierd ore in sir in fata calculatorului. Trebuie sa adune lemne, sa rineasca balegarul sau sa deretice prin curte. Sint copii de la tara, dar au, ca toti copiii de virsta lor, visuri. Si nu e de mirare ca unii dintre ei reusesc sa le transforme in realitate tocmai pentru ca nu s-au „pierdut“ in rasfaturi, pentru ca au invatat valoarea banului muncit cu truda si au visat cu ochii deschisi in timp ce lucrau pe cimp, cot la cot cu parintii. Poate ca micile „rude de la tara“ nu ajung afaceristi, nu vor conduce masini luxoase, nu vor purta niciodata haine de firma. Dar vor ajunge cu siguranta „oameni“.

Intr-o scoala de la tara gasesti tot atitia visatori citi in cea mai cu pretentie institutie de invatamint de la oras. Ii deosebesc numai hainele, marimea si calitatea gustarii din pauza, faptul ca pentru primii timpul de dupa scoala este dedicat treburilor gospodaresti, in timp ce pentru ceilalti se numeste „timp liber“ sau „timp bun sa-ti faci de cap“. Desigur, in ambele categorii exista exceptii. Dar majoritatea face regula.

Scoala cu clasele I – VIII din Pielesti este plina de copii talentati. Copii care scriu poezii, cinta, deseneaza si spera ca intr-o zi pasiunea le va aduce recunoastere. Directoarea scolii spune ca acest lucru este posibil atita timp cit implicarea este din partea tuturor: a micutilor, a cadrelor didactice si a parintilor deopotriva.

Poeta si starleta

Luciana Ungureanu este in clasa a VII-a si scrie poezii de un an. Despre natura, despre familie si despre tot ce o impresioneaza pe micuta poeta. Putini dintre colegi si prieteni ii stiu truda cuvintelor insirate pe foaie si rinduite cu grija in versuri.

Luciana scrie poezii cu rima, asa cum a vazut la Eminescu, la Cosbuc si la toti poetii despre care a invatat la scoala. Cu versurile scrise in ultimul an ar putea sa umple o carte. Dar fetei nici macar nu i-a trecut prin cap sa viseze la asa ceva. A auzit ca e scump si banii se duc pe alte lucruri acasa. 70 de poezii scrise intr-un caiet de dictando, citite numai de parinti, vor ramine doar o amintire si un motiv de regret atunci cind Luciana va creste mare.

Gabriela Catanoiu ii este colega de clasa. „Cind eram mica, visam sa am o formatie de muzica. La serbarile de la scoala cintam cu prietena mea, Ana-Maria Dragu, si ne inchipuiam ca sintem fetele de la Andre. Acum am renuntat. Ne vedem de scoala, nu prea mai avem nici timp liber…Dar sa stiti ca am cistigat si un premiu! Doamna profesoara de franceza organiza „Ploaia Stelutelor“. Atunci am luat cu prietena mea locul I. Am cintat melodia <<Flori de tei>>. A fost foarte frumos…“, suspina Gabriela, care se mai indulceste la gindul ca a fost „stea“ macar pentru o zi.

Geolgau are urmasi

Fiu al comunei, Gheorghita Geolgau are in Pielesti, pe linga o strada cu numele lui, si numerosi fani. Marius Budana spera ca intr-o zi sa-i calce pe urme si sa ajunga un fotbalist cel putin la fel de faimos. „Imi place si sa desenez, dar cel mai mult imi place sa joc fotbal. Vreau sa ajung fotbalist, ca Geolgau, ca Beckham sau ca Mutu“. La cei numai 11 ani, Iuli – cum este alintat baiatul – are tot timpul din lume sa-si implineasca visul.

Lucru valabil si pentru colegul lui, Emi Preda, care, desi este pasionat de desen, vrea sa ajunga doctor. El spune ca nu parintii i-au impus acest lucru. „Asa vreau eu. M-am gindit ca e bine sa ajuti oamenii“.

E bine sa ajuti oamenii si cel mai sanatos pentru o societate este sa ajuti copiii sa-si implineasca visurile. Chiar daca sint copii de la tara.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS